Sistemul de pensii din România se află într-un moment critic, confruntându-se cu provocări majore generate de schimbările demografice. Fără intervenții rapide și eficiente, actualii tineri riscă să primească pensii considerabil mai mici peste patru decenii. În prezent, fiecare angajat contribuie cu aproximativ un sfert din salariu pentru susținerea pensionarilor, însă acest model devine tot mai dificil de menținut.
Presiunea demografică va dicta noile calcule
Raportul actual de opt pensionari la zece angajați permite încă funcționarea sistemului, dar echilibrul este fragil. Un factor critic este apropierea de vârsta de pensionare a generației „Decrețeilor” (născuți între 1967 și 1969), ceea ce va duce la o creștere semnificativă a numărului de beneficiari. Fără reforme adecvate, riscul unui colaps financiar al sistemului devine tot mai mare.
„Creșterea cheltuielilor publice pentru pensii din cauza îmbătrânirii populației este de așteptat să fie atenuată prin reducerea ratelor beneficiilor, pensionarea mai târzie și alte efecte structurale ale pieței muncii.
Analizând cheltuielile cu pensiile în detaliu, dinamica poate fi descompusă în patru componente principale: raportul de dependență, raportul de acoperire, rata beneficiului și efectele pieței muncii”, explică analiștii CFA România, potrivit Capital.
Ce se va întâmpla cu pensiile în 2070
Estimările arată că, până în 2070, raportul de dependență (care reflectă numărul tinerilor și pensionarilor față de populația activă) va duce la o creștere a cheltuielilor publice pentru pensii cu aproximativ 5,6% din PIB.
Această creștere va fi parțial compensată prin scăderea raportului de acoperire cu 3,7 puncte procentuale, reducerea ratei beneficiilor cu 2,1 puncte procentuale și efectele pieței muncii, care vor contribui la o scădere de 0,3 puncte procentuale.
De asemenea, raportul de acoperire care reflectă numărul de pensionari raportat la populația de peste 65 de ani va fi influențat de reformele privind vârsta de pensionare. Creșterea vârstei de pensionare și limitarea pensionării anticipate ar putea ajuta la diminuarea impactului negativ asupra sistemului.
Prognoze alarmante
Raportul privind îmbătrânirea populației indică o scădere semnificativă a ratei de înlocuire a salariului prin pensie, de la aproximativ 43% în prezent la doar 24% în 2070.
Această tendință sugerează că pensionarii din viitor vor fi nevoiți să depindă din ce în ce mai mult de economiile personale, pensii private sau alte surse de venit pentru a-și asigura un trai decent. „O rată mai mică de înlocuire sugerează că viitoarele generații de pensionari vor trebui să se bazeze mai mult pe economii personale, pensii private sau alte surse de venit pentru a menține un nivel de trai rezonabil după retragerea din activitate”, subliniază analiștii CFA România pentru sursa citată.
Pe lângă provocările demografice, eficiența sistemului de pensii publice este evaluată și prin randamentul Pilonului I. Astfel, un angajat de 25 de ani care contribuie timp de 39 de ani va experimenta un randament negativ până la vârsta de 74 de ani. Acest lucru înseamnă că, în primii ani de pensionare, suma totală primită va fi mai mică decât cea pe care a contribuit-o pe parcursul întregii sale activități profesionale.
