Ordinul va cuprinde sancţiuni financiare şi de vize împotriva persoanelor şi membrilor lor de familie care acordă asistenţă anchetelor CPI asupra cetăţenilor Statelor Unite sau ai aliaţilor SUA, a afirmat oficialul.
Măsura intervine după ce democraţii din Senat au blocat săptămâna trecută un demers al republicanilor de a sancţiona CPI ca protest faţă de mandatele de arestare emise de aceasta împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a fostului ministru al apărării Yoav Gallant, acuzaţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii în campania militară a Israelului în Gaza. Netanyahu se află în aceste zile într-o vizită la Washington.
CPI a luat deja măsuri pentru a-şi proteja personalul de posibile sancţiuni americane, plătind salariile cu trei luni în avans, pregătindu-se astfel pentru restricţii financiare care i-ar putea afecta activitatea, au declarat surse pentru Reuters luna trecută.
În decembrie, preşedintele CPI, judecătorul Tomoko Akane, a avertizat că sancţiunile vor ‘submina rapid operaţiunile Curţii în toate situaţiile şi cazurile, şi îi vor pune în pericol însăşi existenţa’.
Aceasta este a doua oară când CPI se confruntă cu represalii din partea SUA în urma activităţii sale. Prima administraţie Trump a impus sancţiuni împotriva CPI în 2020 ca răspuns la investigaţiile vizând crime de război în Afganistan, inclusiv acuzaţii de acte de tortură ale unor cetăţeni americani.
În urmă cu cinci ani, procurorului de atunci al CPI, Fatou Bensouda, şi altor membri ai personalului Curţii le-au fost îngheţate conturile bancare şi cardurile de credit din SUA şi le-a fost interzisă intrarea pe teritoriul american.
CPI este o instanţă permanentă ce poate inculpa persoane pentru crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid şi crime de agresiune împotriva teritoriilor statelor membre sau a cetăţenilor lor. Un număr de 125 de state sunt părţi ale Statului de la Roma al CPI, nu însă şi SUA, China, Rusia sau Israel.
