Cele cinci specii sunt: Cis chinensis, originară din China; Litargus balteatus din America de Nord, Latheticus oryzae din India, precum şi Palorus subdepressus şi Tribolium destructor, provenind din Africa, se arată pe sor.ro.
Studiul a avut ca scop catalogarea speciilor din ordinul Coleoptera din România. Entomologul Alexandru Pintilioaie, membru al echipei internaţionale şi unul dintre autorii articolului ştiinţific „New additions and further records of non-native Coleoptera in Romania”, a precizat pentru SOR că aceste specii nu sunt necunoscute în Europa, unele dintre ele fiind deja prezente în mai multe ţări şi având „statut de specii cosmopolite” (cu o arie de distribuţie foarte largă).
„Deşi aceste specii au populaţii stabile în România, nu există motive de îngrijorare, deoarece până în prezent nu s-a observat niciun impact semnificativ asupra ecosistemelor locale sau economiei. Cu toate acestea, este esenţial ca monitorizarea lor să continue şi cercetările să fie intensificate pentru a identifica din timp noile specii care ajung pe teritoriul României ca urmare a procesului de globalizare”, transmite sursa citată.
Insectele constituie cel mai extins grup de animale de pe Pământ, cu peste un milion de specii identificate până în prezent. Cu toate acestea, dimensiunile lor mici, stilul de viaţă adesea greu de observat şi numărul redus de specialişti contribuie la insuficienţa informaţiilor privind distribuţia, biologia şi ecologia lor, menţionează SOR.
„Deşi deseori trecute cu vederea, insectele joacă un rol esenţial în ecosisteme, contribuind la numeroase servicii ecosistemice, precum polenizarea, răspândirea fructelor şi seminţelor, reciclarea materiei organice şi asigurarea unei surse de hrană pentru multe alte specii de animale, inclusiv pentru multe din speciile de păsări pe care le îndrăgim cu toţii. În ultima sută de ani, iar mai intens în ultimele decenii, globalizarea a favorizat răspândirea involuntară a numeroase specii în noi regiuni sau chiar pe alte continente, unde nu ar fi putut ajunge în mod natural. Unele dintre aceste specii nu reuşesc să se adapteze şi dispar, însă altele supravieţuiesc, îşi extind populaţiile şi, în unele cazuri, afectează negativ echilibrul natural al ecosistemelor, economia sau sănătatea publică; spunem despre aceste insecte că sunt specii invazive”, se arată în articol.
Entomologul Alexandru Pintilioaie nu este la prima descoperire de acest gen. În 2018 a găsit şi identificat Leucomigus candidatus, în timp ce participa la monitorizarea faunei în situl ROSPA0042, Eleşteiele Jijiei şi Miletinului. Această specie de gărgăriţă mai fusese identificată în Transilvania în urmă cu 100 de ani, dar de atunci nu au mai fost alte semnalări în literatura de specialitate, conform specialiştilor.
„An de an, la nivel mondial, se descriu sute, dacă nu mii de specii noi de insecte, specii care abia acum sunt botezate de specialişti şi primesc oficial un nume ştiinţific. Cu toate acestea, din cauza distrugerii habitatelor, o multitudine de specii ajung să dispară înainte ca noi să fim măcar conştienţi de existenţa lor. Cunoaşterea distribuţiei lor, atât la nivel local, cât şi naţional, ne ajută să facem primii paşi pentru a le putea studia mai în detaliu şi a le proteja”, mai precizează SOR.
