Cele şase baloane au fost observate într-un interval de 24 de ore până vineri la ora locală 06.00 (joi, 22.00 GMT), potrivit bilanţului ministerului.
Pe lângă aeronave, în apropierea insulei au fost detectate în aceeaşi perioadă nouă avioane militare, şase nave de război şi două „vase oficiale” chineze.
China consideră Taiwanul drept una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o reunească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez, în 1949.
În ultimii ani, Beijingul şi-a crescut presiunea militară şi a desfăşurat aproape zilnic avioane de luptă şi nave de război în jurul insulei.
Baloane venind din China sunt observate regulat în apropierea Taiwanului, dar numărul detectat vineri a fost printre cele mai mari înregistrate vreodată.
Autorităţile locale acuză de mult timp Beijingul de acţiuni în „zona gri”, un concept al relaţiilor internaţionale care se referă la tactici ostile, printre care trimiterea de baloane, ce nu merg până la o declaraţie de război.
Baloanele provenind din China au devenit un subiect politic la începutul anului 2023, când Statele Unite au doborât ceea ce au numit un balon spion, după ce a survolat teritoriul american.
Aeronava, care transporta o cantitate mare de echipamente electronice, a zburat deasupra unor baze militare, stârnind temeri că Beijingul ar putea colecta informaţii.
Taiwanul trăieşte sub ameninţarea constantă a invaziei chineze şi şi-a crescut cheltuielile militare în ultimii ani pentru consolidarea capacităţilor sale militare.
Insula dispune de o industrie de apărare, dar depinde puternic de vânzările de arme de către Washington, cel mai mare furnizor al său de arme şi muniţii.
Relaţiile dintre Beijing şi Taipei sunt execrabile din 2016 şi instalarea la preşedinţie a lui Tsai Ing-wen, apoi a lui Lai Ching-te în 2024. China i-a acuzat în mod regulat pe cei doi că doresc să adâncească diviziunea culturală dintre insulă şi continent.
