Vaccin anti-flatulență pentru vaci: Cât investește Jeff Bezos pentru a ne scăpa de ‘efectul de seră’

Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a investit 9,4 milioane de dolari pentru dezvoltarea unui vaccin care să reducă emisiile de metan din gazele intestinale eliminate de vaci. O singură vacă poate produce în jur de 90 de kilograme de metan pe an, astfel, crescătoriile de vite sunt responsabile de o treime din emisiile de metan, respectiv pentru 30% din încălzirea globală, relatează CNN.

Abilitatea vacilor de a trăi doar cu iarbă este una dintre marile minuni ale naturii, însă are un preț. Fermenții digestivi din unul din cele patru compartimente ale stomacului vacilor produc natural metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO2, deși rezistă mai puțin timp în atmosferă.

Metanul este eliberat în atmosferă de vaci când elimină gazele intestinale. O singură vacă poate produce în jur de 90 de kilograme de metan pe an. Gazul este eliberat și de materiile fecale. Astfel, crescătoriile de vite sunt responsabile de o treime din emisiile de metan, respectiv pentru 30% din încălzirea globală.

Unele ferme au început să introducă aditivi în hrana vacilor pentru a reduce producția de metan din stomacul lor, dar există dezavantaje. De pildă, nu sunt întotdeauna eficace și este nevoie ca animalele să ingereze în mod constant aditivul, ceea ce este dificil de realizat când vitele cresc în aer liber.

Un vaccin ar putea fi o alternativă și Institutul Pirbright din Regatul Unit, un laborator de virologie specializat în vite, a demarat un studiu de trei ani pentru a crea serul.

„Vaccinul este o soluție pentru că deja e o practică ca animalele să fie vaccinate, există o infrastructură în acest sens, iar fermierii cunosc beneficiile vaccinării în general”, a explicay doctorul John Hammond, coordonatorul cercetării de la Institutul britanic.

Cercetarea este susținută cu 9,4 milioane de dolari de la Fondul pentru Pământ al patronului Amazon, Jeff Bezos, dar și de Colegiul Regal de Medicină Veterinară al Regatului Unit, și un laborator de inovație în agricultură din Noua Zeelandă.

„În cel mai bun scenariu vom avea un vaccin cu doză unică pe care animalul o va primi relativ devreme, în primii ani de viață, care va continua să aibă efect, iar ținta noastră este o eficiență în reducerea emisiilor de metan cu minim 30%”, a spus doctorul John Hammond.

Oamenii de știință lucrează la un vaccin care să reducă emisiile din gazele vacilor de mai bine de un deceniu, dar fără rezultate tangibile deocamdată.

„Au fost investiții semnificative în diferite țări pentur a dezvolta acest vaccin neobișnuit și nu e un efort neapărat în beneficiul animalului, ci pentru emisiile pe care animalul le-ar putea produce. Nu avem încă produsul efectiv, dar există studii științifice care sugerează că ar putea funcționa. Pentru a fi eficient, vaccinul ar trebui să producă anticorpi care să se lege cu bacteria din stomacul vitelor care produce metanul și să o oprească”, a explicat doctorul John Hammond, potrivit CNN.

Însă, dezvoltarea vaccinului va fi o provocare complexă, pentru că anticorpii, proteine produse de sistemul imunitar după vaccinare, nu funcționează prea bine în cazul vacilor.

O altă potențială problemă este bunăstarea animalelor și deși nu există așteptarea că nu va exista niciun efect asupra sănătății lor, cercetătorul britanic spune că deocamdată nu există studii care să anticipeze eventualele efecte secundare.

De asemenea, dacă vaccinul oprește producția de metan e posibil ca vacile să aibă nevoie de mai multă mâncare, ceea ce va crește costurile pentru fermieri.

Există și sceptici, anti-vacciniști care nu sunt de acord cu o astfel de imunizare.

„Nu suntem pregătiți pentru asta. Văd investiții în știință pentru a ne aduce această tehnologie, dar văd zero investiții într-o strategie pentru a pregăti consumatorul să accepte vaccinul, odată ce ajunge pe piață”, a explicat Joseph McFadden, profesor asociat de biologie a vitelor la Universitatea Cornell.

Dirk Werling, care e implicat în cercetarea pentru vaccin, spune că după 15 ani în domeniu a concluzionat că unii oameni sunt dispuși să asculte și să învețe pe baza datelor concrete, în timp ce alții nu vor să facă acest lucru. În opinia lui, cea mai bună abordare ar fi comunicarea într-o manieră obiectivă, cu argumente și contraargumente bazate pe știință pentru sceptici.

„Mă tem că fiecare subiect de la pandemie încoace e discutat în termeni absoluți, ori e albă ori e neagră, așa că orice descoperire am face vor fi unii care ne vor lăuda și alții care ne vor ridica. În final, dacă ceea ce facem noi contribuie la reducerea încălzirii globale pentru mine e semn că ne facem treaba bine”, a spus omul de știință pentru CNN.

Raed Arafat: ‘Planul roșu de intervenție a fost dezactivat în Reghin’ / Ce spune despre starea pacienților ajunși la spital

Nice a urcat pe podium în Ligue 1, după victoria cu Lens