„În acest sens, lucrăm cu Ucraina cât mai strâns posibil şi în colaborare cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. Există speranţe într-o soluţie pozitivă la această problemă”, a declarat Moskalkova presei locale.
Ombudsmanul rus s-a deplasat la Kiev în decembrie pentru a organiza un coridor prin care locuitorii aşezărilor ocupate din Kursk să poată să călătorească către o destinaţie sigură.
Apoi, Moscova, care nu cunoaşte numărul exact al cetăţenilor săi aflaţi sub ocupaţie ucraineană, a susţinut că ruşii din acele zone de graniţă trăiesc în cea mai mare parte în case aflate în ruină şi în subsoluri.
Reacția Kremlinului
În acest sens, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat asigurări luni că autorităţile fac „tot ce este posibil” pentru a ajuta oamenii din zonele ocupate.
În urmă cu o săptămână, preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit pentru prima dată cu noul guvernator al Kurskului, Aleksandr Hinştein, cu care a discutat despre despăgubiri pentru locuitori în cazul „pierderii proprietăţilor lor”, o problemă pe care a descris-o drept „cea mai sensibilă pentru populaţia locală”.
Situația e tensionată
În ultimele săptămâni, au avut loc proteste în centrul capitalei regionale pe fondul lipsei de acţiune a autorităţilor cu privire la nevoile de locuinţe ale persoanelor strămutate.
După şase luni de lupte, armata rusă susţine că a eliberat puţin peste 60% din teritoriul ocupat de ucraineni la Kursk.
Ucraina, la rândul său, acuză că la lupte participă militari nord-coreeni dislocaţi la Kursk în temeiul unui acord de asistenţă militară reciprocă semnat în cazul unei agresiuni între Moscova şi Phenian.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi-a exprimat intenţia de a folosi Kursk ca monedă de schimb în viitoarele negocieri de pace cu Rusia.
