Demisia lui Klaus-Werner Iohannis a fost oficializată printr-un act înregistrat la Administrația Prezidențială pe 10 februarie 2025 și transmis ulterior președinților celor două Camere ale Parlamentului. În conformitate cu articolul 97 din Constituția României, demisia președintelui generează vacanța funcției, ceea ce impune asigurarea interimatului de către una dintre cele două autorități legislative de rang înalt, conform articolului 98 alin. (1) din Constituție.
Curtea Constituțională a fost sesizată în acest sens de președintele Camerei Deputaților, Ciprian-Constantin Șerban, care a solicitat constatarea vacanței și stabilirea măsurilor legale necesare pentru asigurarea interimatului. Hotărârea a fost adoptată cu unanimitate de voturi de către judecătorii CCR.
CCR a confirmat că, potrivit Constituției, președintele Senatului este cel care preia funcția în regim interimar. În acest caz, Ilie-Gavril Bolojan, ales președinte al Senatului în decembrie 2024, va exercita atribuțiile prezidențiale până la organizarea alegerilor anticipate.
CCR a precizat că interimatul este justificat și necesar pentru menținerea continuității instituționale și pentru respectarea cadrului legal stabilit. Hotărârea stabilește că această situație se va menține până la organizarea alegerilor prezidențiale, care trebuie să aibă loc în termen de trei luni de la vacanța funcției, conform prevederilor constituționale.
Hotărârea nr. 1/2025 este definitivă și general obligatorie, urmând să fie comunicată Parlamentului și Guvernului și publicată în Monitorul Oficial al României. Aceasta marchează un moment important în tranziția la noul mandat prezidențial, asigurând stabilitatea politică și administrativă a statului român.
Vezi și: Ce poate și ce nu poate face un președinte interimar al României?
Hotărâre CCR interimat func… by florinpuscas
