Guvernul și-a asumat deja un plan îndrăzneț: să concedieze bugetari, să taie din cheltuielile administrației publice centrale și locale, să înghețe pensii și salarii, să crească colectările ANAF. Toate pentru a reduce deficitul bugetar, condiție obligatorie pentru încasarea fondurilor PNRR necesare investițiilor.
În discursul din Parlament dedicat prezentării proiectului de buget, prim-ministrul a spus că România nu va avea nevoie de intervenția FMI în economie atâta timp cât va avea la dispoziție fondurile europene de cofinanțare a lucrărilor naționale și a promis că va pune presiune pe miniștri să cheltuiască fondurile europene.
Presiunea vine însă de mai sus.
Directorul general SG RECOVER din Comisia Europeană, Celine Gauer, nu a venit singură la București și din discuțiile experților europeni cu oficialii din Guvern au reieșit și concluzii incomode, conform unor surse.
Primul hop pentru România va fi în aprilie-mai, când noile cifre privind deficitul bugetar vor fi publicat de Eurostat, iar Comisia Europeană va publica prognoza economică. În funcție de concluzii, planul fiscal al României ar putea suferi modificări.
Oficialii europeni vor putea observa începând cu luna iunie dacă funcționează măsurile pe care România le-a luat pentru corectarea deficitului bugetar și nu este exclus ca Bruxelles-ul să ceară măsuri fiscale suplimentare care pot înseamna noi taxe care să condiționeze primirea de către Guvern a celei de-a patra tranșe din fondurile PNRR.
O însemnătate specială pentru buget o va avea decizia CCR legată de pensiile speciale.
„Când nu faci reforme, nu primești bani”, este regula de la Bruxelles, sursele citate spunând că oficialii europeni „vor să vadă ceva concret înainte de luna iunie”.
În cel mai rău caz, România ar putea pierde granturi și alte fonduri în valoarea de peste 10 miliarde de euro. Acest lucru ar atrage în cascadă și o altă problemă: fără fonduri europene, România va fi percepută de agențiile de rating drept o țară mai puțin sigură și astfel va crește și dobânda pe care finanțatorii externi o percep atunci când împrumută Guvernul român.
Momentan, România se află printre locurile codașe la implementarea reformelor din PNRR și dacă va continua în același fel vor fi „multe neplăceri”, spun sursele citate. Comisia Europeană este îngrijorată și de discrepanța dintre fondurile primite de România și gradul de folosire a acestora, a mai reieșit din discuții.
