Liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei şi Suediei au asigurat că ţările lor „susţin pe deplin şi ferm Ucraina”.
„Ucraina şi Europa trebuie să fie implicate în orice fel de negocieri care vizează obţinerea unei păci juste şi durabile”, au declarat aceştia, subliniind că „rezultatul războiului va avea consecinţe fundamentale şi pe termen lung pentru securitatea europeană şi transatlantică”.
Ţările nordice şi baltice au subliniat că „prioritatea lor este în prezent întărirea Ucrainei”, asigurând că îşi vor „consolida” sprijinul pentru Kiev.
Comunicatul ţărilor nordice şi baltice nu menţionează viitoarea apartenenţă a Ucrainei la NATO, dar subliniază că ţara „trebuie să primească garanţii de securitate puternice”.
Ţările semnatare „se angajează pe deplin în favoarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”.
Temerile aliaților
Conferinţa de Securitate de la Munchen s-a deschis vineri, la câteva zile după ce primul apel telefonic între preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin a provocat o undă de şoc în Ucraina şi în Europa.
Voinţa afişată de a forţa negocieri imediate cu privire la Ucraina a generat temeri la Kiev şi în capitalele europene că reglementarea conflictului s-ar putea face în detrimentul lor.
Donald Trump a spus că a convenit cu Vladimir Putin să înceapă rapid negocierile de pace cu privire la Ucraina şi să-şi facă vizite unul altuia. Administraţia Trump consideră, de asemenea, că aderarea Ucrainei la NATO „nu este realistă”, la fel ca şi revenirea ţării la graniţele sale de dinainte de 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a instrumentat ostilităţile din regiunea Donbas (est).
