Fermierii și crescătorii de animale vor beneficia în 2025 de o subvenție suplimentară pe hectar, grație eco-schemei PD-28 – Menținerea de zone neproductive și/sau crearea de noi elemente de peisaj pe terenurile arabile. Potrivit unei informări publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii, cuantumul acestei subvenții este de 58,18 euro pe hectar.
Începând cu anul de campanie 2025, fermierii vor putea accesa acest nou tip de plată sub formă de eco-schemă. Implementarea acesteia va contribui la:
- îmbunătățirea biodiversității agricole, prin crearea de habitate diverse și interconectate,
- susținerea serviciilor ecosistemice esențiale, precum polenizarea, controlul natural al dăunătorilor și gestionarea apei,
- promovarea unor practici agricole sustenabile și creșterea rezilienței fermelor în fața schimbărilor climatice și a altor factori de stres,
- îmbunătățirea peisajului rural, oferind beneficii estetice și recreative comunităților locale.
Pentru a beneficia de acest sprijin financiar, fermierii trebuie să aloce cel puțin 2% din suprafața arabilă a fermei pentru menținerea zonelor neproductive și/sau pentru înființarea de noi elemente de peisaj. Cuantumul prevăzut pentru perioada 2025-2027 este de 58,18 euro pe hectar.
În categoria menținerii zonelor neproductive se încadrează următoarele suprafețe:
Suprafața eligibilă este suprafața de teren arabil.
Condițiile de eligibilitate pe care beneficiarul trebuie să le îndeplinească sunt:
să se încadreze în categoria fermierilor activi, definiți în înțelesul art. 4, alin. (1) al Regulamentului (UE) nr. 2115/2021 conform legislației naționale,
să fie beneficiar al schemei BISS,
să fie utilizatorul unei suprafețe agricole localizată pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) și având o categorie de utilizare eligibilă,
să dețină o suprafață minimă a fermei de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha,
să se angajeaze, pe baze anuale, să respecte cerințele de bază relevante și cerințele specifice,
să se angajează să țină o evidență a activităților agricole corelate cu implementarea cerințelor de bază și specifice la nivelul suprafețelor aflate sub angajament
Condiționalitatea se aplică la nivelul întregii exploatații și pe parcursul întregului an calendaristic.
Posibilitatea de combinare a plăților PD-28 cu alte eco-scheme disponibile:
Ecoschema PD-28 se poate combina cu ecoschemele PD-04 și PD-05.
Ecoschema PD-28 nu se poate combina cu ecoschema PD-05 în cazul alegerii cerinței specifice A privind plantarea arborilor.
În cazul îndeplinirii cerinței privind alocarea a 2% din 100ha teren arabil, toată suprafața de 100 ha teren arabil angajată în PD-28 beneficiază de plată!
• Elementele noi de peisaj trebuie înființate/plantate pe parcursul anului în care se aplică eco schema.
• Elementele noi de peisaj trebuie să se regăsească pe suprafețele de teren arabil sau adiacent parcelei de teren arabil, pe terenul aflat la dispoziția fermierului.
• În anul ulterior aplicării eco-schemei, elementelor noi de peisaj li se aplică obligația din GAEC 8 privind menținerea elementelor de peisaj existente pe terenul agricol.
• În anul ulterior aplicării eco-schemei, elementelor noi de peisaj plantate, constituite din arbori și arbuști, li se aplică interdicția de tăiere în perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice (15 martie – 31 august), conform standardului GAEC 8.
• Nu sunt eligibile pentru PD-28 elementele de peisaj (garduri vii individuale, șiruri de arbori/arbuști și arbori, grup de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup, tufe sau pietre în aliniament, arbori solitari, movile) care au fost declarate anterior Campaniei 2025 și pentru care s-a aplicat obligația menținerii elementelor de peisaj existente pe terenul agricol din GAEC 8.
Un rezumat al ultimilor doi ani de proteste. Fermierii și-au strigat of-ul în stradă
Protestele fermierilor din România din anii 2023 și 2024 au avut loc în contextul unor nemulțumiri legate de politicile guvernamentale, de problemele economice cu care se confruntă sectorul agricol și de măsurile luate în contextul schimbărilor climatice și al crizelor internaționale.
-
Protestele din 2023:
- Fermierii români au ieșit în stradă în mai multe rânduri în 2023, nemulțumiți în principal de prețurile scăzute ale produselor lor și de dificultățile întâmpinate în fața concurenței neloiale provenite din importurile ieftine. În plus, aceștia au cerut măsuri de sprijin suplimentare pentru a face față creșterii costurilor de producție, inclusiv pentru carburant și îngrășăminte.
- Un alt motiv semnificativ de nemulțumire a fost gestionarea fondurilor europene destinate agriculturii. Fermierii au protestat față de birocrația excesivă și de termenele scurte impuse pentru accesarea acestora.
- De asemenea, protestele din 2023 au fost legate de politica agricolă europeană și de măsurile de reducere a emisiilor de carbon, pe care mulți fermieri le-au considerat greu de implementat, fără suport financiar adecvat.
-
Protestele din 2024:
- În 2024, nemulțumirile fermierilor s-au amplificat pe fondul crizei alimentare globale și al inflației, care au dus la o scădere semnificativă a veniturilor din agricultură. Aceștia au protestat din cauza prețurilor ridicate ale inputurilor agricole (îngrășăminte, pesticide, carburanți), dar și pentru că multe subvenții nu ajungeau la fermierii mici și mijlocii, care se confruntau cu dificultăți majore.
- Un alt subiect de revoltă a fost înființarea unor măsuri de sprijin, dar care, conform fermierilor, nu acoperă în mod corespunzător nevoile reale ale sectorului agricol din România. De asemenea, au fost exprimate nemulțumiri față de importurile masive de produse alimentare din afacerea UE care afectează producătorii români.
- Fermierii au cerut mai multe investiții în infrastructura agricolă, modernizarea sistemelor de irigații și creșterea accesului la tehnologie agricolă de ultimă generație, astfel încât să poată face față provocărilor climatice și pieței globale.
În ambele perioade, fermierii din România s-au unit în proteste organizate în diferite regiuni ale țării, blocând drumuri și organizând mitinguri pentru a atrage atenția autorităților asupra problemelor cu care se confruntă. De asemenea, aceștia au cerut o mai mare transparență în administrarea fondurilor pentru agricultură și un dialog mai constant cu autoritățile pentru găsirea de soluții.
