Sărbătorile zilei din 15 februarie 2025 – Sf. Ap. Onisim; Sf. Mc. Maior
Ortodoxe
Sf. Ap. Onisim; Sf. Mc. Maior
Greco-catolice
Sf. ap. Onisim
Romano-catolice
Sf. Claudiu de la Colombiere, pr.
Sfântul Onisim a fost unul dintre ucenicii Sfântului Apostol Pavel. Însă, înainte de aceasta, Sfântul Onisim a fost sclav în Colose, Frigia, la unul din demnitarii acestei cetăţi, pe nume Filimon, care era creştin. Filimon s-a învrednicit mai pe urmă şi de treapta episcopiei, apoi s-a numărat şi în ceata celor 70 de sfinţi apostoli.
Pentru că făcuse o greşeală şi se temea de pedeapsă, Sfântul Onisim a fugit de la stăpânul său şi s-a dus la Roma. Acolo a fost botezat de Sfântul Apostol Pavel şi a devenit mesager al său, ducând, de la Roma la Colose, o scrisoare către Filimon, fostul lui stăpân, prin care Sfântul Pavel îl roagă pe acesta din urmă să-l ierte pe Onisim pentru greşeala sa şi să-l primească nu ca pe un rob, ci ca pe un frate iubit şi ca pe însuşi Pavel.
„Pentru dragoste, îţi fac mai degrabă o rugăminte. Aşa cum sunt eu, Pavel, ca un bătrân, iar acum şi pus în lanţuri pentru Iisus Hristos, te rog pe tine pentru fiul meu, pe care l-am născut fiind în lanţuri, Onisim, cel ce altădată nu-ţi era de folos, dar acum şi ţie şi mie de folos, pentru aceasta ţi l-am trimis, pe el însuşi, adică inima mea; primeşte-l”. (Ep. Fm 1, 9, 10, 11, 12)
Filimon a făcut aceasta cu bucurie, căci nu numai că l-a primit cu dragoste pe Onisim, ci i-a dăruit libertate şi l-a trimis iarăşi la Roma, la Sfântul Apostol Pavel, ca să-i slujească acolo.
La Roma, Sfântul Onisim a rămas „slujind sfinţilor apostoli, până la sfârşitul lor. Apoi a fost pus de dânşii episcop pentru bunăvestirea cuvântului, iar după sfârşitul lor, ieşind din Roma, a străbătut multe cetăţi şi ţări propovăduind pe Hristos în Spania, Carpetania, Colose, Patra. Apoi a luat scaunul în Efes, după Sfântul Timotei şi după Sfântul Ioan, Cuvântătorul de Dumnezeu”. (Vieţile Sfinţilor)
Perioada, în care a fost episcop în Efes, este însemnată prin scrisoarea Sfântului Ignatie de Dumnezeu purtătorul, pe care a scris-o din Smirna către efeseni, când l-a întâmpinat Sfântul Onisim pe cale, cu câţiva efeseni.
Fiind dus Sfântul Ignatie din Antiohia la Roma, spre a fi dat spre mâncarea fiarelor, în Colosseum, scrie către efeseni astfel: „În numele lui Dumnezeu am primit pe toţi, pentru Onisim, episcopul vostru, care este nespus în dragoste, pe care îl rog întru Iisus Hristos să vă iubească, iar pe voi vă rog să-i fiţi lui asemenea, căci binecuvântat este cel ce v-a învrednicit a avea un episcop ca acesta”. (Vieţile Sfinţilor)
Sfântul Onisim a suferit multe chinuri şi a fost ucis în timpul împăratului roman Traian (98-117) pentru propovăduirea Evangheliei lui Hristos.
Înainte de aceasta a fost ţinut în temniţa cea mai întunecată şi mai înfricoşătoare, în care a petrecut 18 zile ca în raiul cel luminos şi în locul cel răcoros, veselindu-se întru Domnul Dumnezeul său. Şi închis fiind, se adunau la dânsul credincioşi, „care îi fericeau pătimirea lui şi cu cuvintele lor îl întăreau spre nevoinţă. Iar pe cei care erau necredincioşi, propovăduindu-le sfântul cuvântul lui Dumnezeu, îi povăţuia la calea cunoştinţei adevărului”. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”)
