Libertatea de exprimare „este în centrul procesului de integrare europeană, în tot ceea ce apărăm”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Stefan De Keersmaecker, în conferinţa de presă zilnică a instituţiei.
În discursul său de la Conferinţa de Securitate de la Munchen, vicepreşedintele SUA a subliniat că pericolul pentru Europa nu vine din Rusia sau China, ci din interior şi a criticat, între altele, decizia Curţii Constituţionale a României de a anula alegerile prezidenţiale de anul trecut ca urmare a unei campanii ruseşti de dezinformare pe reţelele de socializare.
„Alegerile libere şi corecte fac parte din nucleul democraţiilor noastre”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru politica digitală, Thomas Regnier, care a apărat şi Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE, care impune platformelor să aibă mecanisme pentru a detecta conţinutul ilegal şi a-l elimina dacă sunt conştiente de existenţa acestuia, informează Agerpres.
Regnier a subliniat că „Comisia nu abordează procesele electorale”, deoarece acestea depind de autorităţile naţionale, dar a adăugat că „este evident că în prezent primim multe ştiri pe reţelele de socializare”.
„Campaniile politice au loc pe reţelele de socializare. Aceasta înseamnă că, astăzi, aceste platforme au mult mai multă putere decât aveau în trecut. Şi de aceea este esenţial ca aceste platforme să aibă sisteme în vigoare pentru a se asigura că informaţiile pe care tu şi eu le vedem sunt libere, corecte, transparente şi că nu ţi se trimite o naraţiune specifică, cu potenţialul de a-i reduce la tăcere pe ceilalţi”, a continuat Regnier.
Oficialul european a adăugat că DSA încearcă să se asigure că platformele au sisteme „pentru a garanta că alegerile sunt libere şi corecte pentru cetăţenii noştri”.
„Când vine vorba de libertatea de exprimare şi de conţinut dăunător, vrem ca copiii noştri să vadă un videoclip cu cineva care îşi face rău? Nu cred că asta ne dorim în UE. Vrem să ne fie protejaţi copiii”, a insistat el.
Declarația vicepreședintelui JD Vance
Vicepreşedintele american JD Vance a criticat vineri guvernele europene pentru ceea ce a descris drept cenzurarea libertăţii de exprimare şi a oponenţilor lor politici, evitând în acelaşi timp în mare măsură problema modului de soluţionare a războiului din Ucraina, relatează Reuters, conform News.ro.
Vance s-a adresat liderilor politici europeni, cadrelor militare şi diplomaţilor în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, surprinzând audienţa prin respingerea riscului de interferenţă politică rusească în Europa, adoptând o poziţie similară cu cea a preşedintelui american Donald Trump, care a denunţat afirmaţiile agenţiilor de informaţii americane potrivit cărora Rusia ar fi intervenit în favoarea sa în alegerile din 2016.
Vance a adoptat un ton conflictual, acuzându-i pe politicienii europeni de ceea ce el a numit o teamă faţă de propriul popor şi i-a avertizat că adevărata ameninţare la adresa democraţiei lor nu vine din Rusia sau China.
„Ameninţarea care mă îngrijorează cel mai mult în privinţa Europei nu este Rusia, nu este China, nu este niciun alt actor extern. Ceea ce mă îngrijorează este ameninţarea din interior, retragerea Europei de la unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtăşite cu Statele Unite ale Americii”, a declarat Vance.
Viitorul Ucrainei s-a aflat în fruntea agendei de la Munchen după o convorbire telefonică între Trump şi liderul rus Vladimir Putin în această săptămână, în care aceştia s-au angajat să colaboreze pentru a pune capăt conflictului, însă Vance nu a abordat subiectul.
În schimb, el a spus că Bruxelles-ul a închis reţelele de socializare din cauza conţinutului instigator la ură şi a criticat Germania pentru ceea ce a descris ca fiind raiduri împotriva propriilor cetăţeni pentru postarea de comentarii anti-feministe, Suedia pentru condamnarea unui activist creştin şi Regatul Unit pentru regresul privind drepturile religioase.
Un reporter Reuters aflat într-una dintre sălile laterale unde mai mulţi delegaţi l-au putut asculta pe Vance a declarat că oamenii păreau uimiţi şi nu au aplaudat.
VANCE A CRITICAT ANULAREA ALEGERILOR DIN ROMÂNIA
Vance a menţionat în special anularea alegerilor din decembrie din România, scrutin anulat de instanţa supremă a ţării după acuzaţii de amestec al Rusiei, respingând îngrijorările legate de dezinformare drept „cuvinte urâte din era sovietică”.
Dacă candidaţi cu teama propriilor votanţi, America nu poate face nimic pentru voi”, a spus Vance.
„Puteţi crede că este greşit ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influenţa alegerile. Noi cu siguranţă credem asta. O puteţi condamna chiar şi pe scena mondială. Dar dacă democraţia voastră poate fi distrusă cu câteva reclame digitale de 100.000 de dolari din partea unei ţări străine, atunci ea nu a fost foarte puternică la început”, a mai afirmat Vance.
Vance a pus sub semnul întrebării sprijinul şi finanţarea de către Washington a ceea ce a fost prezentat ca o apărare a democraţiei şi un sprijin pentru Ucraina în numele valorilor comune.
„Dar când vedem instanţe europene care anulează alegeri şi înalţi funcţionari care ameninţă să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menţinem la un standard suficient de ridicat”, a spus el.
CONSTERNARE DUPĂ DISCURSUL LUI VANCE
Potrivit Politico, discursul a provocat consternare la Munchen, unde asistenţa se aştepta la unele clarificări cu privire la recentele comentarii confuze ale administraţiei americane referitoare la încheierea unui acord de pace în Ucraina, la opiniile sale privind Rusia şi la retragerea trupelor americane din Europa.
„O nebunie”, a fost reacţia fostului ambasador al Statelor Unite la NATO, Ivo Daalder. „Nu este genul de limbaj la care te-ai aştepta în secolul XXI şi cu siguranţă nu din partea vicepreşedintelui SUA la cea mai importantă conferinţă de securitate din Europa”, a declarat el .
Daalder a precizat că Vance a ratat, de asemenea, ocazia de a explica poziţia echipei Trump cu privire la discuţiile cu Rusia despre Ucraina. „Tot ce a spus este că noi credem că ar trebui să existe o pace la un moment dat şi asta este tot. Problema teritoriilor şi a frontierelor, problema garanţiilor de securitate, problema sancţiunilor şi a viitorului lor, problema sprijinului pentru Ucraina şi a viitorului său nu au fost menţionate deloc.”
Discursul vicepreşedintelui american a stârnit critici în Europa. „Atacul lui Vance asupra democraţiei europene de la Munchen, răstălmăcind în mod pervers limbajul democraţiei, nu ar trebui să lase nicio îndoială că scopul acestei administraţii este de a distruge UE şi democraţiile sale liberale”, a declarat Nathalie Tocci, director al think tank-ului Istituto Affari Internazionali.
În replică la discursul lui Vance, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat la conferinţă: „Dacă l-am înţeles corect, el compară părţi ale Europei cu regimuri autoritare. Acest lucru nu este acceptabil”.
Dar nu toţi au găsit discursul atât de contestabil. Elon Musk, consilierul miliardar al lui Trump, a fost extaziat, postând pe X: „Make Europe Great Again! MEGA, MEGA, MEGA”.
Un diplomat european l-a aplaudat pe Vance, calificând discursul său drept unul „foarte puternic”. „Multora nu le va plăcea. Mulţi vor fi în tăcere de acord cu el, dar vor alege să nu o exprime. Au existat standarde duble în ceea ce priveşte modul în care instituţiile UE au abordat procesul democratic în diferite ţări europene”.
Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia, a declarat că Vance a diagnosticat greşit problema. El a spus că este greşit să se considere cenzura drept cea mai mare problemă cu care se confruntă Europa. „El crede că este cenzura, eu cred că este Rusia şi mulţi oameni de aici cred că este Rusia”.
Discursul lui Vance vine la capătul unei săptămâni de confuzie şi frustrare în Europa, după ce secretarul Apărării, Pete Hegseth, a surprins aliaţii spunând că Ucraina nu se poate întoarce la graniţele de dinainte de invazie şi a exclus o viitoare aderare a Ucrainei la NATO.
