Râvnită de Statele Unite ale lui Donald Trump și de China lui Xi Jinping, Groenlanda a adoptat de urgență o lege (pe 4 februarie a.c.), menită să „salveze integritatea politică” a teritoriului autonom danez prin limitarea donațiilor străine către partidele politice și persoane fizice în vederea alegerilor legislative din 11 martie.
La începutul lunii februarie, Polonia a anunțat un nou program, intitulat „Umbrela electorală”, menit să protejeze alegerile prezidențiale, al căror prim tur este programat pentru 18 mai. „Activitatea online va fi monitorizată într-un mod care să prevină interferențe străine”, a dat asigurări ministrul afacerilor digitale, Krzysztof Gawkowski, desemnând în mod explicit Rusia.
Prinsă între interferența Rusiei și cea a lui Elon Musk în favoarea partidului de extremă dreapta AfD, Germania afirmă că a testat platformele digitale X, TikTok și YouTube înaintea alegerilor federale de duminică, 23 februarie, pentru a preveni eventualele amenințări la adresa desfășurării votului.
S-au dus vremurile în care alegerile de fațadă din autocrații făceau notă discordantă. Atenția se îndreaptă acum către inima sistemelor democratice, vizate de manipulări digitale din ce în ce mai sofisticate, capabile să modifice voturile.
Anularea turului doi al alegerilor prezidențiale din România, decisă de Curtea Constituțională pe 6 decembrie 2024, a creat o undă de șoc. Pentru prima dată, alegerile au fost întrerupte brusc după apariția unui candidat pro-rus într-o țară care este fundamental pro-europeană. Situat pe primul loc în seara primului tur, pe 24 noiembrie 2024, cu 23% din voturi (peste 2 milioane), Călin Georgescu, 62 de ani, susținător al stopării totale a ajutorului românesc pentru Ucraina, nu participase la nicio dezbatere electorală și, potrivit propriilor declarații, nu investise un singur leu în campania națională.
Popularitatea bruscă a bărbatului căruia îi place să-l imite pe Vladimir Putin postând fotografii cu el însuși practicând judo, înotând sau călărind pe cai albi datorează totul rețelelor de socializare, și în special aplicației TikTok, care este foarte populară în această țară, având 9 milioane de utilizatori… din cei 19 milioane de locuitori.
Potrivit serviciilor de informații românești, combinația de videoclipuri asociate cu cuvinte-cheie și retransmise – ca urmare a unor plăți mascate – de peste o sută de influenceri, însumând peste 8 milioane de abonați activi, a atins un astfel de nivel încât, în perioada 13 – 26 noiembrie 2024, numele „Georgescu” s-a clasat pe locul 9 la nivel mondial în principalele tendințe în promovarea conținutului. Aproape 25.000 de conturi TikTok, susținute de algoritmul de recomandare, au devenit deosebit de active în aceste două săptămâni premergătoare alegerilor.
În aceeași perioadă foarte scurtă de timp, numărul de vizualizări pe contul TikTok al candidatului s-a triplat. Dar au fost folosite și alte platforme ale grupului Meta, Instagram și Facebook în special. Această creștere fulgerătoare a vizibilității lui Călin Georgescu, subliniază Viginum, organizația responsabilă cu protecția împotriva interferențelor digitale străine în Franța, ar fi putut fi realizată doar cu ajutorul unei „campanii de astroturfing” – un modus operandi constând în a da vizibilitate unui subiect făcându-i pe oameni să creadă că este un fenomen de masă, deși emană doar din coordonarea câtorva conturi. Această tehnică, continuă Viginum într-un raport dedicat cazului românesc publicat la începutul lunii februarie, „demonstrează o bună cunoaștere și o stăpânire perfectă a procedurilor de ocolire a politicilor de moderare”. Documentul se încheie cu acest avertisment: în 2024, „după Georgia și Moldova, România este a treia țară afectată de manipulări pe scară largă în context electoral”.
Unda de șoc s-a extins pe tot continentul european, unde sunt așteptate alegeri în 2025 nu doar în Germania, Polonia și Cehia, ci și în Marea Britanie și Italia, două țări în care alegerile locale vor fi decisive, ca să nu mai vorbim de alegerile prezidențiale din România, amânate până în luna mai. Anunțul de la începutul lunii ianuarie conform căruia șeful Meta, Mark Zuckerberg, s-a alăturat taberei Trump în privința „cenzurii” și, prin urmare, a pus capăt moderării umane pe platformele sale, a crescut și mai mult presiunea. Deoarece este suficient să facem clic pe un link pentru a fi inundați ulterior de conținut similar, algoritmii ne blochează din ce în ce mai mult în bule de informații, așa cum descria încă din 2011 activistul american Eli Pariser în cartea sa Filter Bubble: What the Internet is Hiding from You (Penguin Press).
Dar pericolul este acum dublu, cu interferențe din ce în ce mai agresive într-o versiune mascată, în cazul Rusiei, sau asumată, în maniera lui Elon Musk, care continuă să se amestece în campania electorală germană sau în viața politică britanică în favoarea grupărilor de extremă dreapta. O primă bătălie homerică a avut loc deja, în 2022, între miliardarul american, pe atunci nou proprietar al rețelei de socializare X, cu Curtea Supremă braziliană.
Instituția judiciară l-a acuzat că a susținut „miliții digitale” în beneficiul fostului președinte de extremă dreapta, Jair Bolsonaro, în timpul alegerilor prezidențiale, iar apoi, după înfrângerea acestuia din urmă, în beneficiul campaniei de negare a rezultatelor care au însoțit asaltarea, pe 8 ianuarie 2023, a Congresului, a Curții Supreme și a Palatului prezidențial din Brasilia. Blocată temporar, rețeaua X a fost restabilită de atunci. Iar Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a devenit un consilier apropiat al lui Donald Trump.
Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Germania și Franța, le-au scris, așadar, la 31 ianuarie comisarilor Henna Virkkunen (Suveranitate Tehnologică) și Michael McGrath (Democrația) pentru a îndemna Comisia Europeană să utilizeze de urgență Digital Service Act, regulamentul privind tehnologia digitală aplicabil tuturor platformelor începând din 17 februarie 2024. „Amenințările tot mai mari privind o interferență străină și intervențiile perturbatoare în dezbaterile publice în timpul evenimentelor electorale cruciale constituie o amenințare directă la adresa stabilității și suveranității noastre”, scriu semnatarii.
Comisia a deschis deja trei anchete împotriva X, Meta și TikTok, dar lentoarea procedurilor, care ar putea duce la sancțiuni în cazul încălcării regulilor de moderare și transparență, nu este liniștitoare. Scăpată pe sub radar, apariția unor influenceri în arena politică, recrutați uneori prin companii de comunicații dubioase, precum AdNow, o agenție de publicitate fondată în Rusia și cu filiale europene foarte active în timpul pandemiei de Covid-19, se adaugă la această îngrijorare. Numai în Franța, numărul influencerilor este estimat la 150.000, iar cifra de afaceri generată de activitatea lor la 6,5 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat în decembrie 2024 la prima ediție a Paris Creators Economy, care a reunit designeri de conținut, platforme și agenții. O putere de influență care înspăimântă.
„Avem dovezi care confirmă că Rusia încearcă să manipuleze influencerii din țările [europene], inclusiv din Franța”, a declarat Jean-Noël Barrot, ministrul afacerilor externe, în timpul unei audieri în Adunarea Națională din 18 decembrie 2024.
Iar introducerea inteligenței artificiale, care a fost destul de limitată până acum, deschide posibilități noi și chiar mai interesante. Au fost detectate, de exemplu, influencerițe chineze fake: între două mesaje despre sport, stil de viață sau frumusețe erau introduse comentarii care discreditau Statele Unite.
„Nu este nevoie de o fabrică de troli”, spunea cercetătorul Bret Schafer la o discuție găzduită de site-ul media City & State Pennsylvania pe 25 octombrie 2024. „În timp ce în urmă cu doar un deceniu, rușii trebuia să vorbească engleza pentru a-i convinge pe americani online, tehnologia de astăzi permite practic oricui să desfășoare o campanie de dezinformare țintită la nivel local”, explică specialistul finanțat de think tank-ul transatlantic German Marshall Fund al Statelor Unite.
„Prin influenceri putem ști exact la cine ajungem, cum un mesaj devine potențial viral și putem identifica găuri în acoperire”. „Este o arhitectură de rețea care nu costă foarte mult”, explică matematicianul elvețian Paul-Olivier Dehaye, fondatorul companiei Hestia.ai, care a participat la dezvăluirile scandalului Cambridge Analytica – numit astfel după un start-up britanic care a sifonat milioane de conturi de Facebook în 2014, folosit ulterior de către Donald Trump în timpul campaniei electorale. „Doar algoritmii vor decide dacă un anumit mesaj ar trebui amplificat sau nu. Este o mașinărie de război în serviciul unui război clasic”.
Matricea tuturor exceselor, campania americană din 2016 a dezvăluit lumii întregi amploarea ingerinței Rusiei în favoarea candidatului republican Donald Trump, ales la scurt timp după aceea. Documentată de ancheta procurorului Robert Mueller și de mii de pagini de rapoarte despre utilizarea boților, a conturilor Facebook false și a trolilor responsabili de răspândirea dezinformării, această primă incursiune majoră a fost urmată de altele, în special în timpul alegerilor prezidențiale din Franța din 2017. Cu toate acestea, aproape zece ani mai târziu, vulnerabilitatea alegerilor în democrații nu a scăzut, ci a crescut de zece ori. Și, încă o dată, alegerile din SUA din 2024 au fost un teren de testare pe scară largă pentru tehnici noi și vechi de manipulare. Potrivit unei note confidențiale văzute de Le Monde, ingerința a „atins un grad mai mare de sofisticare și organizare” decât în trecut, iar „actorii străini [în acest caz Rusia, dar și Iran și China] au fost mai bine pregătiți”. Mai presus de toate, legăturile cu extrema dreaptă americană au fost, de data aceasta, clar stabilite.
Elon Musk, în special, a jucat un rol fără precedent. Potrivit Bloomberg, care i-a analizat tweet-urile în această perioadă, 1.300 dintre postările sale de pe rețeaua X se refereau la „importarea alegătorilor”, promovând teoria conspirației conform căreia democrații conspirau pentru a-i determina pe imigranți să voteze ilegal. În același timp, campania de influență pro-rusă numită „Overload”, cunoscută și sub numele de „Matrioșka”, a vizat-o pe candidata Kamala Harris cu mesaje rasiste, misogine și sexuale. Legătura dintre radicalii americani și propagandiștii ruși a fost din nou stabilită prin intermediul companiilor de comunicații. Tenet Media, de exemplu, care a angajat foști directori ai canalului RT pro-Kremlin, a plătit pentru a recruta influenceri pro-Trump precum Tim Pool, Dave Rubin și Benny Johnson, Lauren Southern, Tayler Hanser și Matt Christiansen, care împreună aveau peste 6 milioane de abonați pe YouTube. Această întrepătrundere a actorilor externi și locali nu este întotdeauna transparentă și face ca trasabilitatea operațiunilor de interferență, la adăpostul platformelor și al algoritmilor acestora, să fie greu de descifrat.
La București, după anularea turului doi al alegerilor prezidențiale, grupuri de manifestanți converg regulat spre Piața Victoriei, în fața sediului guvernului, scandând „Unde sunt rușii?”. Până acum, autoritățile române, care au desecretizat două note slab întocmite de serviciile de informații, nu au reușit să demonstreze imixtiunea Moscovei. Textele conțin informații doar despre „oferte de colaborare disponibile timp de trei zile” pentru influenceri în valoare de 400 de lei (80 de euro), plătite în criptomonedă de cele mai multe ori, pentru fiecare 20.000 de abonați. Dar plătite de către cine?
Sorin Ioniță, președintele Expert Forum, un think tank independent, denunță „o campanie fulger într-un context asemănător cu cel al unui spectacol rococo al decadenței, care s-a transformat în voturi”. Pentru acest specialist, expert la Consiliul Europei și autor al unei note importante despre „haosul” postelectoral, deteriorarea vieții politice românești ar fi oferit „condiții perfecte pentru ca personaje precum Georgescu – tip „holograme umane” – să prospere în aceste spații digitale necontrolate”.
„Rușii s-au amestecat probabil în alegeri, dar [președintele Klaus] Iohannis a creat o coaliție de guvernare pe care oamenii nu și-au dorit-o!”, putem auzi în orice local din București. Aroganța puterii care nu face niciodată declarații, corupția, omerta pe toate acestea au creat un teren favorabil. Uneori, eu însumi simt că m-am întors în anii 1980…”, ne mai spune Ioniță.
O opinie dură împărtășită pe scară largă, pe măsură ce bătălia continuă online și țara se scufundă în criză politică. Sub presiunea populară, pe 10 februarie, președintele Iohannis, care era în extensie de mandat, a fost nevoit să demisioneze. „Autoritățile nu au „demistificat” discursul lui Georgescu, un fel de versiune românească a MAGA [Make America Great Again, sloganul lui Donald Trump], care ar fi necesitat o reacție, dar nu a existat așa ceva”, deplânge dr. Adrian Stan, lector la catedra de Studii Internaționale și Istorie Contemporană a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. El ne spune că este foarte dezamăgit de rapoartele privind ingerința rusă, de care de altfel este convins. „Apropierea lui Georgescu de Putin, în imagini sau cuvinte, nu poate fi o coincidență”, spune el.
„Încrederea în guvern a fost distrusă, aceasta e principala noastră problemă”, spune jurnalistul de investigație Victor Ilie. „Chiar dacă eu însumi am reușit să identific nume rusești în aceste operațiuni, până la urmă nu știm mare lucru. A fost în primul rând un vot antisistem amplificat de algoritmi”, subliniază el înainte de a adăuga, cu dezamăgire: „Nu mai locuiesc cu mama, dar mama locuiește cu … telefonul ei”. „Până și pensionarii folosesc TikTok și răspândirea acestuia este una dintre cauzele dezastrului electoral”, confirmă politologul Cristian Pîrvulescu, decan al Școlii Naționale de Științe Politice și Administrație din București.
Profesorul subliniază și „războiul cultural” care a precedat alegerile săptămâni întregi ca factor determinant. „Biserica Ortodoxă, care a transmis mesaje conspiraționiste, dar și cântăreți de manele au fost folosiți pentru a sprijini candidatul pro-Moscova, iar fenomenul a explodat”. Se evidențiază în mod deosebit manelele, un gen muzical de origine orientală popularizat de romi în anii 1950 și 1960 și descris astăzi ca muzică vulgară ce evocă mașini mari, femei goale și obscenități în versuri și clipuri. “Manele înseamnă Orient, trăiască Orientul!” „Asta este mesajul”, oftează Cristian Pîrvulescu, care vorbește despre „mesaje foarte bine țintite care sunt anti-Occident, anti-feministe și anti-mișcarea de gen”.
„Aceleași tehnici, uneori cu aceiași influenceri, au fost folosite și în Rep. Moldova”, adaugă Pîrvulescu.
De altfel, această mică țară de mai puțin de 3 milioane de locuitori situată între România și Ucraina a fost supusă unei constante interferențe digitale de la venirea la putere a proeuropenei Maia Sandu în 2021, aleasă în baza unui program de reforme și de luptă împotriva corupției. Votul dublu desfășurat pe 20 octombrie 2024 s-a dovedit astfel periculos. Un vot restrâns „da” de puțin peste 50% a făcut să treacă referendumul pentru consacrarea obiectivului de aderare la UE în constituția Republicii Moldova. Acest rezultat, obținut în esență datorită votului diasporei, a fost în favoarea președintei-candidat la realegere.
În noaptea de 20 spre 21 octombrie, Maia Sandu, deși a condus în primul tur al alegerilor prezidențiale și a fost realeasă în al doilea, a denunțat un atac „fără precedent”, susținut de „zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă pentru a cufunda cetățenii și țara într-o zonă de incertitudine și instabilitate”.
De atunci, ONG-ul Watchdog a evidențiat rolul jucat de oligarhii pro-ruși în exil, precum Ilan Sor și Veaceslav Platon, care, „cu sprijinul Kremlinului”, ar fi finanțat campanii publicitare antieuropene, la un cost estimat la peste 33.000 de euro pe lună. „UE distruge identitatea națională”, „UE împinge Moldova la datorii”, „UE este responsabilă pentru prețurile mari la energie” au fost unele din mesajele transmise.
„Suntem obișnuiți cu interferența Rusiei”, a spus Valeriu Pașa, președintele Watchdog, contactat telefonic, „dar s-a adaptat la inovațiile digitale, în special cu influențe, iar 90% dintre moldoveni urmăresc știrile pe rețelele de socializare. Deci este o chestiune de securitate națională”.
Spre deosebire de România, unde a fost preferată platforma TikTok, cea mai populară aplicație folosită masiv pentru Moldova a fost Telegram. „Peste 130.000 de oameni au fost mituiți pentru a vota pe 20 octombrie, acesta este un număr mare în comparație cu populația!”, observă Alina Radu, cofondatoare a ziarului de investigatii Ziarul de Gardă. Timp de trei luni, redacția site-ului s-a infiltrat într-un grup responsabil cu recrutarea alegătorilor și a putut, astfel, să demonstreze cu capturi de ecran modul în care banii au fost plătiți direct de Moscova, grație aplicației online a băncii Promsvyazbank.
Naționalizată în 2018, transformată apoi într-o instituție cheie pentru complexul militaro-industrial rus, Promsvyazbank a fost supusă sancțiunilor britanice și americane în anul 2022. Potrivit autorităților moldovenești, operațiunile de influențare a opiniei publice au fost în valoare de 39 de milioane de euro.
Antivacciniștii formează o altă cohortă foarte activă și adesea complementară, în România ca și în alte părți, în dezinformarea pe rețelele de socializare. În timp ce primele încercări de a înrola influenceri au fost testate în 2021 de Rusia pentru a-și promova vaccinul Sputnik V, acum este fructificat un resentiment persistent post-Covid, care unește diferiți actori, hotărâți să influențeze alegerile din țările democratice.
„Situația este mai amenințătoare decât ieri și mai ales mai complexă, pentru că este compozită”, crede Alexandre Alaphilippe, director executiv al EU DisinfoLab, un ONG belgian specializat în studiul dezinformarii în Europa, de la Bruxelles. „Spațiul public al dezbaterii a fost transpus în spații private, pe platforme care au uneori o audiență mai mare decât media tradițională, dar fără niciun control sau reglementare”. Într-un context de polarizare, vulnerabilitatea alegerilor continuă să crească. „Dezamăgirea politică, în Franța ca și în restul Europei, creează un teren fertil”.
„Interferența /străină/ ațâță jarul deja existent”, ne spune la rândul său Henri Verdier, ambasadorul digital al Franței și coautor al cărții „The Business of Hate. Internet, democrație și rețele sociale” (Calmann-Lévy, 2022). „Zuckerberg nu și-a fondat imperiul pentru a crea haos, dar, de facto, rețelele sociale au devenit adevăratul spațiu de dezbatere publică servind însă intereselor private, așa că dacă democrațiile vor să supraviețuiască, ele trebuie să creeze un spațiu public”. Mulți experți, ca el, denunță transformarea spectaculoasă, în doar câțiva ani, a dezbaterii politice pe platforme dominate de actori ideologici. „Totuși, acestea sunt domenii de mobilizare în care instituțiile și partidele moderate investesc prea puțin”, insistă Henri Verdier.
Prima anulare a alegerilor din cauza interferențelor digitale a deschis o altă cutie a Pandorei. Ca măsură de urgență, Comisia de la Veneția, un organism consultativ al Consiliului Europei format din experți în drept constituțional, s-a reunit pentru a discuta precedentul creat de România. Deși recunoaște că „importanța tot mai mare a campaniilor online ridică noi provocări” în materie de dezinformare și finanțare, Comisia consideră, într-un raport publicat pe 27 ianuarie, că dovezile, deși dificil de adunat, „nu ar trebui să se bazeze doar pe informații ale serviciilor secrete” și reamintește că decizia de a anula alegerile nu poate fi justificată decât „în circumstanțe extrem de excepționale” („ultima ratio”).
„Ca o chestiune de principiu”, subliniază Comisia, „alegătorii trebuie să fie convinși că votul lor este definitiv”. Și aici este o problemă.
De la „insurecția pro-Georgescu de la urne”, așa cum o numește politologul Pîrvulescu, teoriile conspirației au abundat pe rețelele de socializare, fluturând amenințarea că în democrații alegerile pot fi anulate de frica rezultatelor. Vineri, 14 februarie, la Conferința de Securitate de la München, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, și-a uimit audiența europeană invocând această „teamă”, condamnând în repetate rânduri anularea alegerilor prezidențiale din România. În Marea Britanie, Nigel Farage, liderul partidului de extremă dreapta Reform UK, a abordat problema după ce guvernul laburist a anunțat că amână cu un an alegerile programate pentru luna mai în nouă comitate. Campania sa „Lăsați oamenii să voteze!” a fost susținută în special de Elon Musk.
„Ceea ce s-a întâmplat în România este o etapă nouă”, observă matematicianul Paul-Olivier Dehaye. „Însă următoarea etapă s-ar putea dovedi și mai problematică, cu campanii de invalidare a alegerilor dacă rezultatele nu corespund așteptărilor. Putem construi scenariul digital pe care ni-l dorim”.
„Cu cât este mai puțină transparență, cu atât alegerile pot fi contestate mai mult”, adaugă Alexandre Alaphilippe. „Destabilizarea democrațiilor ar fi atunci totală”.
O ipoteză care ne dă fiori.
Sursa: Le Monde, în traducerea Rador Radio România
