Miniştrii de Externe din G20 se reunesc începând de joi la Johannesburg, în absenţa americanilor, care au decis să nu trimită un reprezentant de rang înalt, şi pe un teren neexplorat în urma bulversărilor lansate de către Donald Trump, relatează AFP.
Prima ţară de pe continentul african care prezidează G20, Africa de Sud este nevoită să treacă pesta lipsa acestui actor major, la această primă repetiţie în vederea summitului din noiembrie, fără precedent, prevăzut în Africa.
Şeful diplomaţiei americane Marco Rubio a refuzat să participe după ce a acuzat de antiamericanism Pretoria, care a deschis joi, la ora locală 14.00 (şi ora României), această reuniune.
După Conferinţa Securităţii de la Munchen (MSC), marcată de diatriba antieuropeană a vicepreşedintelui american J.D. Vance, urmată de reuniunea americano-rusă de la Riad în vederea discutării sorţii Ucrainei în absenţa acesteia, această întâlnire de două zile de la Johannesburg va fi o nouă ocazie de evaluare a poziţiilor unora şi altora faţă de politica cu buldozerul a administraţiei Trump.
Neparticiparea americană va fi ”elefantul din mijlocul camerei”, declară AFP un cercetător de la Institutul de Studii de Securitate de la Pretoria, Priyal Singh. Lipsa lui Marco Rubio reprezintă ”o palmă dată Africii de Sud”, apreciază el.
Secretarul american al Trezoreriei Scott Bessent nu va participa, nici el, la reuniunea miniştrilor Finanţelor din G20, la cape Town, miercurea şi joia viitoare, ”din cauza obligaţiilor de la Washington”, a anunţat el pe reţele de socializare.
”Acest lucru transmite un mesaj simbolic africanilor: Statele Unite nu iau continentul în serios”, consideră un profesor de politică de la Universitatea Witwatersrand, William Gumede.
Cu excepţia lui Marco Rubio, principalii diplomaţi din G20 erau aşteptaţi la Johannesburg, inclusiv miniştrii de Externe ai ţărilor din cadrul BRICS, apropiate Pretoriei, în frunte cu rusul Serghei Lavrov, dar şi omologii săi chinez şi indian.
Din partea Europei, încolţită de noua politică externă americană, vor fi prezenţi francezul Jean-Noël Barrot şi britanicul David Lammy.
Însărcinata cu afaceri a Ambasadei Statelor Unite la Pretoria, Dana Brown, face oficiul de reprezentantă a Washingtonului.
”BOICOT INCOMPLET”
”Poate că la un nivel mai scăzut, dar ei (americanii) vor fi prezenţi. Nu este vorba despre un boicot complet al G20 în Africa de Sud”, a reţinut miercuri şeful diplomaţiei sud-africane Ronald Lamola.
În toul unui tapaj al negocierilor Washingtonului cu Moscova privind Ucraina, Africa de Sud riscă să nu-şi fază auzit progranul privind creşterea care include şi inovaţia financiară, care să le permită ţărilor copleşite de datorii şi dereglementarea climtică să se dezvolte.
”Ne aşteptăm să fie vorba despre un anumit număr de evoluţii în lume, pe continentul african, în Orientul Mijlociu, în Europa, războaie şi anumite conflicte în curs”, a recunoscut miercuri negociatorul sud-african la G20, Xolisa Mabhongo.
”Acest context va avea un impact asupra capacităţii Africii de Sud de a-şi impune agenda pe care încearcă să construiască în vederea unei consilidări a solidarităţii între membrii G20”, confirmă Priyal Singh.
Pretoria este ocupată cu limitarea pagubelor proriei încăierări cu Washingtonul, în timp ce Statele Unite s-au apropiat – în mod paradoxal – de poziţia Africii de Sud, un ”prieten drag” şi un ”aliat preţios” al Moscovei, în problema Ucrainei.
La începutul lui februarie, noul preşedinte american Donald Trump a tăiat întregul ajutor financiar al Africii de Sud, denunţând un tratament ”nedrept” şi discriminatoriu al afrikanerilor – descenţii coloniştilor europeni – după adoptarea în ianuarie a unei legi sud-africane privind exproprierea terenurilor.
Administraţia Trump a citat, de asemenea, plângerea cu privire la genocid depusă de Pretoria împotriva Israelului în Războiul din Gaza, la Curtea Penală Internţaională (CPI).
Africa de Sud ”nu se va lăsa intimidată”, a avertiza preşedintele Cyril Ramaphosa la 6 ianuarie, în Parlament.
”Problema este să vedem cum poate Africa de Sud să răstoarne situaţia”, analizează William Gumede, ”şi să schimbe absenţa americană în oportunitate”.
