Cercetarea indică faptul că această tendință se aplică tuturor tipurilor de etichete – fie că este vorba de „a se consuma de preferință înainte de”, „a se consuma până la” sau „expunere până la”.
Potrivit cercetătorilor de la Harvard, eticheta „a se consuma de preferință înainte de” nu semnalează un pericol pentru sănătate, ci doar o posibilă scădere a calității produsului. Cu toate acestea, mulți consumatori interpretează greșit aceste mențiuni și aruncă alimente perfect sigure, potrivit unui articol publicat de The Telegraph.
Specialiștii avertizează că lipsa cunoștințelor despre siguranța alimentară și obiceiurile moderne de consum au dus la pierderea unor abilități esențiale, precum gătitul sau reutilizarea resturilor alimentare. Această combinație contribuie semnificativ la creșterea risipei alimentare.
Studiul, realizat de Harvard Law School pe un eșantion de peste 2.000 de persoane, a relevat că tinerii se bazează în principal pe data de expirare atunci când decid să arunce un produs alimentar. În contrast, persoanele mai în vârstă folosesc metode tradiționale, precum testul mirosului, pentru a evalua prospețimea produselor, cum ar fi laptele.
Datele studiului arată că 43% dintre participanți aruncă frecvent alimentele înainte de expirarea termenului de valabilitate, un procent cu șase puncte procentuale mai mare față de 2016.
Experții consideră că Generația Z și Millennials și-au pierdut încrederea în propriile simțuri și preferă să urmeze indicațiile stricte de pe ambalaje, ceea ce contribuie la risipa alimentară.
Prof. Emily Broad Lieb, fondatoarea Clinicii de Drept Alimentar de la Harvard Law School, explică faptul că tinerii nu conștientizează că termenul „a se consuma de preferință înainte de” este doar orientativ. Aceasta consideră că lipsa contactului direct cu producția alimentară este una dintre cauzele principale ale acestei percepții eronate.
„Tinerii consumatori sunt cei mai predispuși să creadă că toate etichetele indică siguranța alimentelor și să arunce produsele imediat ce data de pe ambalaj a fost depășită”, a explicat profesoara în cadrul conferinței American Association for the Advancement of Science (AAAS) din Boston.
În 2025, Generația Z are între 13 și 28 de ani (născuți între 1997 și 2012), iar Millennials au între 29 și 44 de ani (născuți între 1981 și 1996).
Conceptul de etichetare a termenului de valabilitate a fost introdus în Marea Britanie în anii ’70, când Marks & Spencer a început să inscripționeze produsele cu mențiunea „a se consuma până la”.
„Oamenii care au început să cumpere alimente înainte ca aceste etichete să existe știau să evalueze prospețimea produselor. Cu cât ne îndepărtăm mai mult de procesul de producție, cu atât alimentele sunt percepute mai mult ca simple produse de consum, iar cunoștințele despre siguranța lor se pierd”, explică prof. Emily Broad Lieb.
Testul mirosului, folosit de generațiile mai vechi pentru a verifica prospețimea alimentelor, este tot mai rar utilizat de tineri, avertizează experții.
Dr. Lara Ramdin, specialist în reducerea risipei alimentare, subliniază că dependența de etichete a redus capacitatea consumatorilor de a evalua singuri calitatea unui produs:
„Nu vreau să încurajez pe nimeni să consume alimente nesigure, dar este esențial să folosim simțurile. Dacă ai o conservă veche de doi, trei sau chiar patru ani, cel mai probabil este încă sigură pentru consum, chiar dacă gustul nu mai este la fel de bun.”
