O ieșeancă de 82 de ani a supraviețuit ca printr-un miracol timp de două săptămâni, căzută între pat și perete, în propriul apartament. Când a fost găsită era doar umbra femeii care fusese cândva – un fost director de muzeu, o persoană educată, care acum, din spusele martorilor, părea neajutorată și fragilă.
Fiul ei trăiește în Franța și, ca mulți români plecați la muncă în străinătate, revine acasă doar ocazional. Pensia femeii, deși peste medie, nu îi permite să își cumpere liniștea și siguranța într-un azil privat, unde prețurile încep de la 6.000 de lei – mult peste venitul lunar al unui pensionar obișnuit din Iași. În apartamentul său, mizeria s-a adunat în timp, iar vecinii – și ei bătrâni și fără prea multe resurse – nu o pot ajuta, aflăm din relatările jurnaliștilor Ziarul de Iași.
Seniorii României – singuri, uitați și neputincioși
Cazul doamnei Mărioara (căci așa se cheamă femeia) nu este unul izolat. În România, aproape un milion de vârstnici trăiesc singuri, mulți dintre ei având copiii plecați în afara țării. Fără sprijin, fără asistență și, uneori, chiar fără un om care să le bată la ușă să îi întrebe dacă mai sunt bine. Tragedia tăcută a bătrânilor singuri din România continuă zi de zi în mii de apartamente și case în care timpul se scurge în singurătate.
În cele din urmă, cunoștințele doamnei Mărioara au reușit să găsească pe cineva care să o îngrijească, contracost. Dar câți alți bătrâni nu au acest noroc? Câți își duc zilele în aceeași izolare cumplită, într-o țară în care îmbătrânirea nu înseamnă doar ani în plus, ci și abandon?
Bătrânii din zonele rurale, cei mai vulnerabili
În România, fenomenul migrației forței de muncă a condus la situații în care mulți vârstnici rămân singuri, fără sprijinul copiilor plecați în străinătate. Deși există date oficiale privind numărul copiilor rămași acasă fără părinți, statisticile referitoare la numărul exact al bătrânilor aflați în această situație sunt limitate.
Conform unui raport al organizației Salvați Copiii România, publicat în aprilie 2023, aproximativ 74.000 de copii aveau părinții plecați la muncă în străinătate. Dintre aceștia, 21.276 de copii erau complet lipsiți de îngrijirea părintească, având ambii părinți plecați sau provenind din familii cu un singur părinte susținător plecat.
În ceea ce privește vârstnicii, nu există date oficiale centralizate care să indice numărul exact al celor rămași fără sprijin după plecarea copiilor, ajunși la maturitate, peste graniță. Cu toate acestea, se estimează că fenomenul afectează un număr semnificativ de bătrâni, mai ales în zonele rurale și în comunitățile cu rate ridicate de emigrare.
Lipsa unor statistici precise subliniază necesitatea unor studii și evaluări mai aprofundate pentru a înțelege pe deplin amploarea și impactul acestei probleme asupra populației vârstnice din România.
Telefonul Vârstnicului, o soluție la îndemână
Persoanele vârstnice care se confruntă cu singurătatea sau au nevoie de ajutor pot apela la Telefonul Vârstnicului, o linie telefonică națională gratuită și confidențială. Acest serviciu, operat de Fundația Regală Margareta a României, este disponibil la numărul 0800 460 001. Operatorii specializați oferă sprijin emoțional, informații utile și consiliere socială. Linia este deschisă de luni până vineri, între orele 08:00 și 20:00, și sâmbăta, între 08:00 și 16:00.
Telefonul Vârstnicului se adresează în special persoanelor de peste 65 de ani care:
- Au nevoie de informații utile și nu știu cui să se adreseze.
- Caută îndrumare către servicii sociale.
- Se simt singure și doresc o conversație prietenoasă.
- Au fost sau pot fi victime ale abuzurilor și au nevoie de consiliere.
- Doresc să se implice în activități comunitare și nu știu cum să procedeze.
De asemenea, linia este deschisă și celor care doresc să semnaleze situația dificilă a unui vârstnic cunoscut sau care vor să ofere ajutor ca voluntari.
