- Creștin-democrații liderului opoziției, Friedrich Merz, conduc cu 29%, AfD, formațiune de extremă dreaptă, a devenit a doua forță politică a Germaniei, cu 21%, iar SPD-ul cancelarului Scholz rămâne în urmă cu 16%
- Se estimează că niciun partid nu va obține majoritatea absolută și se așteaptă negocieri complexe, cea mai probabilă fiind o coaliție între creștin-democrați și social-democrați
Alegătorii germani se vor prezenta duminică la urne pentru a alege un nou parlament, creștin-democrații de centru-dreapta (CDU/CSU) urmând să revină la putere după mai bine de trei ani în opoziție.
Potrivit agenției Anadolu, CDU/CSU a lui Friedrich Merz conduce în prezent în sondaje cu 29%, ceea ce îi conferă un avans de aproape 14 puncte procentuale față de Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz. Cu toate acestea, este puțin probabil ca Merz să obțină o majoritate absolută în parlament.
Conform celui mai recent sondaj al Institutului Forsa, formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat la 21%, consolidându-și poziția de a doua forță politică a țării. Cu toate acestea, partidul anti-imigranți nu are nicio cale spre putere, deoarece toate celelalte partide au exclus formarea unei coaliții cu acesta.
Analiștii consideră că un guvern de coaliție între creștin-democrați și social-democrați este cel mai probabil rezultat, însă, având în vedere numărul mare de alegători indeciși și sistemul electoral complex al Germaniei, distribuția finală a mandatelor parlamentare rămâne incertă.
Potrivit unui sondaj publicat joi, aproape 27% dintre alegători erau încă nehotărâți dacă să voteze sau ce partid să susțină.
Peste 59 de milioane de cetățeni germani au drept de vot, inclusiv 2,3 milioane de persoane care votează pentru prima dată, potrivit datelor oficiale. Electoratul este în mare parte mai în vârstă, cu 42% dintre alegători cu vârsta de 60 de ani sau mai mult, față de doar 13% cu vârsta sub 30 de ani.
Peste 7 milioane de alegători eligibili provin din familii de imigranți, inclusiv peste 1 milion de cetățeni germani de origine turcă.
De-a lungul anilor, prezența la vot a fost mai ridicată în rândul alegătorilor în vârstă, dar constant mai scăzută în rândul tinerilor și al celor cu origini migrante.
Prezența generală la vot la alegerile parlamentare din 2021 a fost de 76,6%, dar a scăzut la 64,8% la alegerile pentru Parlamentul European din 2024.
Cancelarul Germaniei este ales indirect, alegătorii alegând noii membri ai parlamentului, care apoi aleg noul cancelar printr-un vot între ei.
Dacă partidul câștigător obține o majoritate în parlament sau reușește să formeze un guvern de coaliție cu o majoritate absolută, candidatul său devine următorul cancelar al țării.
Germania utilizează un sistem de vot mixt în care fiecare cetățean votează de două ori. Cu primul vot, acesta alege un anumit candidat care să reprezinte districtul său local. Al doilea vot sprijină un partid politic, care joacă un rol mai important, deoarece decide câte locuri obține fiecare partid în parlament.
Pentru a intra în parlament, partidele politice trebuie să obțină fie 5% din totalul voturilor, fie trei locuri în circumscripția directă. Acest prag previne fragmentarea parlamentului prin excluderea partidelor foarte mici.
În total, la aceste alegeri au participat 4 506 candidați care concurează pentru 630 de locuri parlamentare.
Reprezentarea femeilor a scăzut ușor, acestea reprezentând 1 422 de candidați (32%), în scădere de la 33% – 2 024 din 6 211 – în 2021.
Dintre cele 29 de partide politice care candidează pentru locuri în Parlament, doar șase au un sondaj confortabil peste pragul de 5% necesar pentru a intra în Bundestag.
Alianța CDU/CSU, SPD, AfD, Verzii și partidul socialist Die Linke (Stânga) sunt pe cale să depășească acest prag.
Liberalii Liberi Democrați (FDP) și nou formatul BSW, populist de stânga, se situează în jurul valorii de 5%, lăsând viitorul lor parlamentar incert.
Dacă atât FDP, cât și BSW reușesc să treacă, acest lucru ar putea complica planurile lui Merz de creare a unei coaliții.
CDU/CSU ar trebui atunci să formeze o coaliție formată din trei partide, deoarece partidele principale precum creștin-democrații și social-democrații ar controla mai puține locuri.
Un sondaj recent realizat de postul public de televiziune ZDF a arătat că Merz, candidatul conservator la funcția de cancelar, are o cotă de popularitate mai mare decât actualul cancelar Scholz.
Atunci când au fost întrebați care este candidatul lor preferat, 32% dintre respondenți l-au ales pe Merz, în timp ce Scholz a fost la 18%. Candidatul Verzilor, Robert Habeck, l-a depășit, de asemenea, pe Scholz, cu 21% care îl preferă ca viitor cancelar.
Între timp, copreședintele AfD și candidatul la funcția de cancelar Alice Weidel a fost preferată de 14% dintre respondenți, în timp ce 15% dintre cei intervievați au fost indeciși sau au refuzat să aleagă.
Merz, în vârstă de 69 de ani, a făcut din dificultățile economiei țării și din migrația în masă punctul central al campaniei sale electorale.
Pentru a revigora cea mai mare economie a Europei, el a propus politici favorabile mediului de afaceri: reducerea ratelor impozitului pe profit, asigurarea unei energii accesibile și înființarea unui minister digital care să conducă reindustrializarea Germaniei prin digitalizare.
El a promis să instituie controale permanente la frontierele cu țările vecine pentru a reduce semnificativ migrația ilegală, accelerând în același timp procedurile de deportare a solicitanților de azil respinși.
Merz a declarat că sirienii și afganii fără statut legal, precum și migranții care au comis infracțiuni grave în Germania, vor fi deportați în țările lor de origine.
Merz se bucură de un sprijin puternic din partea alegătorilor de sex masculin, dar se confruntă cu opoziția alegătorilor de sex feminin, care consideră că stilul său politic este arogant și disprețuitor față de femei. Susținerea sa în rândul tinerilor alegători este și mai scăzută, de 13%.
Merz se confruntă, de asemenea, cu rate scăzute de aprobare în rândul alegătorilor din landurile est-germane, unde AfD își menține cea mai puternică bază de sprijin.
În timpul campaniei sale, Scholz a criticat retorica populistă a lui Merz care vizează alegătorii AfD, subliniind în același timp accentul pus de SPD pe soluții practice pentru provocările economice și de migrație.
În încercarea de a recâștiga votanții, social-democratul veteran în vârstă de 66 de ani a elaborat o platformă electorală axată pe creștere și justiție socială.
Printre principalele sale promisiuni de campanie se numără creșterea salariului minim la 15 euro (aproape 16 dolari) pe oră începând din 2026, acordarea de reduceri fiscale pentru milioane de lucrători, reducerea TVA la alimentele esențiale și creșterea accesibilității energiei pentru toți.
Scholz a avertizat în mod repetat electoratul cu privire la orientarea spre dreapta a creștin-democraților și la posibila lor cooperare cu AfD după alegeri.
În ceea ce privește politica externă, Scholz a menținut o poziție echilibrată cu privire la Ucraina – continuând să sprijine Germania și subliniind în același timp necesitatea de a evita implicarea militară directă în conflict. El rămâne ferm în opoziția sa față de livrarea de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune, care ar putea atinge ținte aflate mai adânc în teritoriul rus.
Ultimele sondaje de opinie indică o dezamăgire majoră pentru social-democrați, care sperau să repete remarcabila revenire a lui Scholz în 2021, când SPD a câștigat cu 25,7% din voturi, deși sondajele indicau doar 15% cu câteva luni înainte de ziua alegerilor.
Candidatul Partidului Verzilor la funcția de cancelar, Robert Habeck, în vârstă de 55 de ani, s-a poziționat ca un ecologist pragmatic axat pe accelerarea tranziției Germaniei către energia regenerabilă, menținând în același timp stabilitatea economică.
Platforma electorală a Verzilor s-a axat pe obiective ambițioase de protecție a climei, inclusiv obținerea unei energii 100% neutre din punct de vedere climatic până în 2035 și eliminarea treptată a energiei pe bază de cărbune până în 2030.
Habeck s-a angajat să investească masiv în tehnologii ecologice în următorul deceniu pentru a moderniza industria și infrastructura, creând în același timp locuri de muncă durabile.
În ceea ce privește problemele sociale, Verzii pledează pentru creșterea salariului minim în continuare pentru a compensa situația din ultimii ani, pentru a elimina lacunele din controlul chiriilor, pentru a ieftini construcțiile și pentru a se asigura că locuințele sunt din nou accesibile. Partidul pledează pentru o abordare umană a migrației, asigurând în același timp proceduri ordonate de imigrare.
În timp ce ratingurile personale de aprobare ale lui Habeck sunt semnificativ mai mari decât cele ale lui Scholz, sprijinul global al partidului său se situează la 14 %, o ușoară scădere față de 14,8 % în alegerile din 2021.
Weidel, candidatul AfD la funcția de cancelar, a primit un nou impuls prin sprijinul administrației Trump și prin tweet-urile de susținere ale miliardarului din domeniul tehnologiei Elon Musk.
Conform celor mai recente sondaje, AfD ar urma să obțină 21 % din voturi – un record istoric care mai mult decât dublează scorul din 2021.
În timpul campaniei sale, Weidel, în vârstă de 46 de ani, s-a concentrat pe migrație și a promovat controversata propunere de „remigrație” a partidului – un termen vag folosit pentru a descrie deportările în masă ale imigranților.
Partidul promite să restabilească controalele la frontieră, să reducă beneficiile sociale pentru refugiați și să deporteze solicitanții de azil respinși în țările lor de origine.
Pe plan intern, AfD promite să inverseze tranziția Germaniei către energia regenerabilă, să extindă centralele pe cărbune, să restabilească energia nucleară și să pună capăt la ceea ce ei numesc „isteria climatică” a Verzilor.
În ceea ce privește politica externă, partidul solicită o transformare radicală a UE dintr-o instituție supranațională într-o „federație a națiunilor europene” mai flexibilă. De asemenea, sugerează retragerea Germaniei din uniunea monetară europeană și introducerea unei monede naționale.
În ceea ce privește NATO, AfD afirmă că se angajează să fie membru „până la crearea unei alianțe militare europene independente și eficiente”. Partidul se opune sprijinului militar pentru Ucraina și solicită încetarea sancțiunilor împotriva Moscovei.
