„Astăzi, riscându-şi viaţa şi dând dovadă de curaj, ei îşi apără cu hotărâre ţara natală, interesele naţionale şi viitorul Rusiei”, a declarat Putin într-o înregistrare video difuzată de Kremlin, numindu-i pe soldaţii ruşi „eroi” ai „patriei noastre mari”.
Liderul de la Kremlin şi-a reafirmat totodată dorinţa „neschimbată” de a consolida armata rusă într-o lume „în schimbare rapidă”, pentru a asigura „suveranitatea prezentă şi viitoare” a Rusiei.
„Astăzi, în contextul schimbărilor rapide în lume, strategia noastră de consolidare şi de dezvoltare a forţelor armate rămâne neschimbată”, a spus Putin în discursul său cu ocazia Zilei Apărătorilor Patriei, adăugând că Moscova va continua să dezvolte capacităţile de luptă ale armatei şi Marinei sale.
El a subliniat, de asemenea, necesitatea de a echipa armata cu tehnologie de ultimă oră, invocând experienţa pe câmpul de luptă ca un factor cheie în perfecţionarea armelor şi a tacticilor militare, notează Xinhua.
„Pe baza analizei utilizării tactice a armelor şi echipamentelor, vom continua să oferim forţelor armate noi modele de ultimă generaţie”, a mai spus Putin.
Războiul din Ucraina este, înainte de toate, „războiul dronelor”. Aşa l-a definit, în câteva dintre analizele sale, fostul director al CIA, David Petraeus, care a evidenţiat efortul ucrainean de a contracara cu ajutorul dronelor superioritatea rusă în privinţa armamentului tradiţional şi al navelor din Marea Neagră. Ceea ce a început, la 24 februarie 2022, ca o încercare de „blitzkrieg” a armatei ruse, care a rămas blocată la porţile Kievului, este trei ani mai târziu un război de poziţionare, cu puţine schimbări pe front şi cu un rol important al noilor sisteme de atac şi apărare bazate pe informatică şi inteligenţă artificială, comentează EFE (pe larg, aici).
Context
Trupele ruse au atacat Ucraina pe 24 februarie 2022, declanşând cel mai sângeros conflict armat din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial şi provocând o ruptură cu blocul occidental.
Declaraţiile liderului de la Kremlin au loc în momentul unei apropieri accelerate de Statele Unite, Putin discutând cu preşedintele Donald Trump timp de o oră şi jumătate la telefon pe 12 ianuarie.
De atunci, primele discuţii ruso-americane au avut loc în Arabia Saudită, Kremlinul dând asigurări că vrea să reia dialogul cu Washingtonul.
Putin cere capitularea Ucrainei, renunţarea dorinţei Kievului de a adera la NATO şi păstrarea teritoriilor ucrainene pe care armata rusă le-a ocupat, pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
