Ana Blandiana, apreciată şi celebrată în întreaga lume, tradusă în douăzeci şi opt de limbi, laureată în 2024 a prestigiosului Premiu Prinţesa de Asturias de las Letras, revine la Roma şi va avea o întâlnire cu publicul cititor miercuri, 5 martie, la Accademia di Romania in Roma. Evenimentul marchează Ziua Internaţională a Femeii prin cultură, punând accent pe vocile feminine pregnante din cultura română contemporană.
În continuarea unei noi serii ample de proiecte pe care Accademia di Romania in Roma le dedică editurilor italiene care acordă o atenţie deosebită publicării de volume de literatură română clasică şi contemporană, miercuri, 5 martie 2025, în sala de Conferinţe Accademia di Romania in Roma (Piazza Jose de San Martin, nr. 1), de la ora 18.00 va avea loc o prezentare a suitei de volume în proză semnate de două scriitoare românce – pe cât de diferite prin tematică, stil şi perspectivă, pe atât de atrăgătoare pentru cititori – pe care editura Elliot Editore le propune publicului italian: Ana Blandiana şi Sidonia Drăguşanu.
La dialog vor lua parte o scriitoare, doi traducători de literatură şi specialişti în cultura română, o editoare şi o jurnalistă literară şi eseistă. Vor participa, aşadar: Ana Blandiana, Maria Teresa Carbone, Bruno Mazzoni, Loretta Santini şi Luisa Valmarin.
Evenimentul este organizat de Accademia di Romania in Roma – Institutul Cultural Român, în colaborare cu Elliot Editore şi cu Biblioteca Europea di Roma (prin programul „Europa in Circolo”) şi se bucură de patronajul Asociaţiei Italiene de Românistică.
Ana Blandiana: Otilia Valeria Rusan (născută Coman) este originară din Timişoara. În anul 1959 scriitoarea debutează în revista Tribuna din Cluj, cu poezia „Originalitate”, semnând pentru prima dată cu pseudonimul Ana Blandiana. În perioada 1959 – 1964 a avut interdicţie de publicare, revenind în anul 1964 la revista „Contemporanul”, unde a deţinut ani de zile rubrici permanente. În acelaşi an publică şi primul volum de versuri intitulat „Persoana întâia plural”. Ana Blandiana este autoarea a două volume de nuvele fantastice: „Cele patru anotimpuri” (1977) şi „Proiecte de trecut” (1982), a unui roman („Sertarul cu aplauze”), a şapte volume de eseuri şi douăsprezece volume de versuri, publicate în limba română şi traduse în 28 de limbi străine. De curând, publicarea jurnalului său din ultimele luni dinaintea căderii comunismului, intitulat „Mai mult ca trecutul” (Humanitas, 2023) a trezit interesul publicului şi al criticii literare.
Cunoscută şi recunoscută pentru activitatea sa de susţinătoare a drepturilor civile, împreună cu scriitorul Romulus Rusan, Ana Blandiana a dat viaţă unui proiect unic în Europa, şi anume Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. De asemenea, este fondatoarea şi preşedintele Academiei Civice, membru corespondent al Academiei Române, membră a Academiei europene de poezie şi Academiei mondiale de poezie. Printre multiplele sale iniţiative se numără reînfiinţarea PEN Club România. Scriitoarea este distinsă cu numeroase premii, printre care Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul Internaţional „Gottfried von Herder”, Viena, 1982; Premiul Naţional de Poezie, 1997; Premiul „Opera Omnia”, 2001; Premiul Internaţional „Vilenica”, 2002.
Ana Blandiana este primul scriitor român laureat al Premiului Prinţesa de Asturia pentru Litere 2024 – una dintre cele mai prestigioase recunoaşteri culturale din lume – care i-a fost decernat în cadrul unei ceremonii prezidate de Familia Regală a Spaniei la Teatrul Campoamor din Oviedo.
Traduceri în italiană: 5 volume de poezie şi 7 prezenţe în antologii de versuri precum şi 4 volume de proză: Un tempo gli alberi avevano occhi (Roma, Donzelli Editore, 2004, trad. Biancamaria Frabotta şi Bruno Mazzoni), Progetti per il passato e altri racconti (Milano, Amfora, 2008, trad. Marco Cugno), Il mondo sillaba per sillaba (Edizioni Saecula, 2012, trad. Mauro Barindi), La mia patria A4 (Roma: Aracne, 2015, trad. Mauro Barindi), L’ orologio senza ore (Roma, Elliot Editore, 2018, trad. Bruno Mazzoni), Applausi nel cassetto (Roma, Elliot Edizioni, 2021, trad. Luisa Valmarin), Falso trattato di manipolazione, Roma: Elliot Edizioni, 2023, trad. Mauro Barindi şi Variazioni su un tema dato (Roma, Donzelli Editore, 2023, trad. Bruno Mazzoni).
Maria Teresa Carbone este jurnalistă, eseistă, autoare şi traducătoare. A fost coordonatoarea secţiunii de artă a revistei „pagina99” şi coordonează revista „Alfabeta2”; colaborează constant cu articole despre literatură, activitatea editorială italiană şi internaţională, fotografie şi cinematografie în paginile culturale ale unor cotidiene importante din Peninsulă, precum şi în reviste şi publicaţii din Italia şi din străinătate. De asemenea, ţine cursuri de jurnalism şi se ocupă de organizarea de manifestări dedicate poeziei în Roma şi în alte oraşe, fiind, de altfel, membru în jurii dedicate unor premii literare din Peninsulă. Cele mai recente volume publicate sunt: “Che ci faccio qui? Scrittrici e scrittori nell’era della postfotografia” (Italo Svevo 2022) şi culegerea de poezii “Calendiario” (Nino Aragno Editore 2020). A tradus opere din creaţia unor autori precum: Joseph Conrad, Breyten Breytenbach, Zoë Wicomb, Ngugi wa Thiong’o, Paul Virilio, Virginie Despentes. Împreună cu celebrul scriitor Nanni Balestrini a coordonat programul “Millepiani” (Cult) şi site-ul web “Zoooom. Letture e visioni in rete”.
Bruno Mazzoni: a fost timp de mulţi ani profesor de Limba şi Literatura Română la Departamentul de Filologie, Literatură şi Lingvistică al Universităţii din Pisa, fiind şi decan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine pentru două mandate. Distins cu Premiul Naţional de Traducere (2004), este Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti si al Universităţii de Vest din Timişoara. Pentru activitatea sa ştiinţifică şi culturală, a fost distins cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer şi a primit mai multe premii prestigioase acordate de instituţii din România. A tradus integral operele în proză ale scriitorului Mircea Cărtărescu, mai întâi pentru editura Voland şi apoi pentru Il Saggiatore şi La Nave di Teseo, precum şi pentru Nottetempo, pentru opera în versuri. De asemenea, a dat voce în italiană unor autori precum Herta Müller şi Max Blecher, printre alţii. Din creaţia Anei Blandiana, a tradus volume de versuri, cel mai recent apărut fiind „Variazioni su un tema dato” (Donzelli Editore, 2023).
Loretta Santini are o lungă experienţă ca editor, dar a lucrat şi ca jurnalist muzical. În 2007 a fondat Editura Elliot, al cărei director editorial este în prezent.
Luisa Valmarin: a fost profesor de limba şi literatura română la Universitatea „La Sapienza” din Roma, unde a coordonat vreme de câteva decenii secţia de Românistică. A fost membru al corpului didactic al Cursului de Specializare în Traductologie. A înfiinţat Cursul de licenţă în limbi străine în 1996 şi ulterior a fost preşedinte al ariei didactice a Programelor de licenţă în limbi şi literaturi moderne şi în Medierea lingvistico-culturală. În 1988 a fondat revista «Romània Orientale» (publicaţie deţinută de Sapienza), al cărei redactor-şef a fost o lungă perioadă de timp. Pentru activitatea sa ştiinţifică şi culturală, a fost distinsă cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer de către Parlamentul României. A fost preşedinte al Asociaţiei Italiene de Studii din Europa de Sud-Est (AISSEE), membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Italiene de Românistică (AIR). În ultimii ani, alături de studiile ştiinţifice s-a aplecat asupra traducerilor literare, publicând în italiană volume din operele Anei Blandiana şi ale Sidoniei Drăguşanu.
