Astfel, preţurile producţiei industriale au crescut în majoritatea statelor membre, însă cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Irlanda (6,2%), Bulgaria (5,4%) şi Suedia (2,3%). Ţările membre cu cele mai modeste creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost Cehia şi Letonia (ambele cu 0,2%) şi România (0,3%).
Eurostat precizează că evoluţia preţurilor producţiei industriale în UE a fost influenţată în special de creşterea cu 1,8% a preţurilor la energie în ianuarie comparativ cu decembrie.
În ritm anual, preţurile producţiei industriale au crescut cu 1,8% atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană. În schimb, România este printre ţările unde preţurile producţiei industriale au scăzut în ritm anual, cu un declin de 1,7%.
Şi în acest caz, evoluţia preţurilor producţiei industriale în UE a fost influenţată în special de creşterea cu 3,3% a preţurilor la energie.
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este pusă, de obicei, pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.
Anterior, Institutul Naţional de Statistică (INS) a dat publicităţii propriile date conform cărora preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 0,1% în ianuarie 2025, faţă de luna ianuarie 2024, şi au crescut cu 0,5% comparativ cu decembrie 2024.
La nivelul pieţei interne, indicele preţurilor producţiei industriale a înregistrat o creştere de 0,27% în ianuarie 2025 faţă de luna precedentă şi o scădere de 1,73%, în comparaţie cu luna ianuarie a anului anterior.
În ceea ce priveşte piaţa externă, în ianuarie faţă de decembrie, preţurile producţiei industriale au fost mai mari cu 1,14%, iar comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior se constată o creştere de 4,27%.
Pe marile grupe industriale, în ianuarie 2025, faţă de ianuarie 2024, creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost consemnate în: industria bunurilor de capital (+3,65%), industria bunurilor de uz curent (5,22%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,79%) şi în industria bunurilor intermediare (+1,8%). În industria energetică a fost înregistrată o scădere de 6,33%.
Raportat la perioada de referinţă, datele INS relevă faptul că, pe secţiuni de activitate, preţurile au crescut în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+13,06%) şi în industria prelucrătoare (2,34%). În schimb, s-au înregistrat scăderi în industria extractivă (-2,91%) şi în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-6,15%).
