De-a lungul anilor, majoritatea statelor europene s-au bazat pe protecția oferită de SUA, presupunând că acest sprijin va fi garantat pe termen nelimitat. Însă, experții avertizează că Europa trebuie să își asume propria securitate. Specialiștii danezi estimează că Rusia ar putea fi pregătită pentru un conflict cu Europa în cel mult cinci ani, dacă Uniunea Europeană nu va consolida apărarea.
„Acum este de maximă importanță să intensificăm investițiile în apărare pentru o muncă prelungită de timp. Este esențial pentru securitatea Uniunii Europene să ne pregătim pentru ce e mai rău,” a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
Un sondaj recent arată că peste 93% dintre cetățenii europeni susțin ideea unei cooperări comune pentru apărarea continentului. Cu toate acestea, toate statele UE sunt membre NATO, ceea ce ridică întrebarea dacă astfel de armată ar trebui să funcționeze în cadrul alianței sau ca o entitate separată.
Expertul în securitate Iulian Fota sugerează că o posibilă soluție ar putea fi o coaliție de voință, un grup de state europene care să colaboreze militar, incluzând chiar și Marea Britanie și Turcia, țările care nu sunt membre UE, dar joacă un rol strategic major.
La nivel mondial, armata SUA e considerată cea mai puternică din lume, astfel că o retragere a celor peste 100.000 de soldați americani din Europa ar putea avea consecințe serioase. În prezent, Turcia are a doua cea mai mare armată din NATO, cu 700 de avioane și 2.200 de tancuri.
Alte state cu forțe militare semnificative în Europa includ:
- Marea Britanie – 184.000 de militari activi, 379 de avioane și 227 de tancuri.
- Franța – 200.000 de militari activi, 670 de aviatoare de luptă și 215 tancuri. De asemenea, alături de Marea Britanie, este una dintre singurele puteri nucleare ale NATO.
România ocupă locul 17 în Europa ca forță militară, cu 90.000 de soldați activi și 55.000 de rezerviști. Flota sa aeriană include 33 de avioane F-16, iar mai multe F-35 sunt în curs de bune. Deși dispune de aproximativ 100 de tancuri funcționale, această cifră este infimă comparativă cu pierderile suferite de Rusia în Ucraina, unde peste 10.000 de tancuri rusești ar fi fost distruse de la începutul războiului.
Parisul și Moscova dispun de trei vectori pentru a-și utiliza armele nucleare: rachetele balistice intercontinentale (componenta terestră), submarinele balistice cu propulsie nucleară (componenta maritimă) și proiectilele lansate din avioane (componenta aeriană). Londra are la dispoziție doar o flotă de SSBN-uri (submarine balistice cu propulsie nucleară).
Și nu sunt singurele țări care au bombe atomice pe teritoriul lor. Italia, Țările de Jos, Germania, Belgia și Turcia au primit aproximativ o sută de arme tactice americane în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
