Planul Germaniei de a schimba direcţia politicii sale fiscale ar putea avea un impact transformator asupra economiei aflate în dificultate şi asupra apărării europene. Totuşi, parlamentul de la Berlin are la dispoziţie un timp limitat pentru a implementa această schimbare istorică.
Politicile fiscale şi economice au fost subiecte extrem de controversate în cadrul fostei coaliţii de guvernare din Germania, contribuind la destrămarea acesteia la sfârşitul anului trecut.
În contextul negocierilor pentru formarea unei noi alianţe guvernamentale, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi afiliata sa Uniunea Creştin-Socială (CSU), alături de Partidul Social-Democrat (SPD), par să fi ajuns la un progres semnificativ.
Marţi, viitorul cancelar Friedrich Merz şi alţi lideri politici au anunţat planuri de reformare a frânei datoriei, un pilon fiscal de lungă durată al Germaniei, pentru a permite creşterea cheltuielilor pentru apărare. Totodată, au prezentat un fond special de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură.
Pentru a pune în aplicare aceste măsuri, este necesară modificarea Constituţiei, ceea ce impune sprijinul a două treimi dintre parlamentari. În prezent, un astfel de vot ar putea trece, dar devine mai dificil odată cu instalarea noului parlament, care se va reuni pentru prima dată la sfârşitul lunii. Astfel, votul asupra acestor modificări ar putea fi forţat în doar câteva zile.
”Un pas mare, îndrăzneţ şi neaşteptat – o schimbare radicală”
”Mare, îndrăzneţ, neaşteptat – o schimbare de paradigmă pentru Germania”, au declarat economiştii de la Bank of America Global Research într-o notă publicată miercuri, subliniind că acest pachet fiscal schimbă semnificativ perspectivele economice ale ţării.
Economia germană s-a confruntat în ultimii ani cu o creştere slabă, oscilând între expansiune şi contracţie pe parcursul anilor 2023 şi 2024, aproape de o recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului). Printre problemele acute se numără deficienţele infrastructurale, criza din sectorul construcţiilor de locuinţe şi dificultăţile în industriile care au susţinut istoric creşterea economică a ţării, precum cea auto.
Totuşi, există speranţe pentru o schimbare. Fondul special de investiţii planificat ar putea stimula economia, conform analiştilor.
”Pe termen scurt, aceasta va stimula cererea internă, deoarece va exista o nevoie crescută de forţă de muncă pentru construirea noilor infrastructuri, iar companiile vor beneficia de noi contracte guvernamentale”, a declarat Florian Schuster-Johnson, economist senior la Dezernat Zukunft, pentru CNBC.
Totodată, creşterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea efecte pe termen lung asupra economiei, conducând la extinderea capacităţilor de producţie, cu posibile aplicaţii civile, a adăugat expertul.
Potrivit economiştilor Deutsche Bank Research, acest plan ar putea duce Germania peste actualul obiectiv NATO de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB, atingând 3% încă din 2026.
Merz a subliniat necesitatea unor măsuri majore pentru întărirea securităţii Germaniei şi Europei, în faţa ameninţărilor geopolitice.
”În lumina pericolelor la adresa libertăţii şi păcii de pe continentul nostru, principiul ‘orice este necesar’ trebuie acum să se aplice şi pentru apărare”, a declarat el, potrivit unei traduceri CNBC.
Totuşi, analiştii avertizează că planurile bugetare complete ale viitoarei coaliţii sunt încă în discuţie şi ar putea include reduceri de cheltuieli care ar atenua impactul pozitiv al acestui stimul fiscal.
În acelaşi timp, Bernd Baumann, deputat din partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), a declarat pentru Reuters că partidul său analizează legalitatea noilor măsuri şi îşi rezervă dreptul de a le contesta.
Detaliile politicii fiscale
Fondul special de 500 de miliarde de euro nu va fi inclus în bugetul federal şi va fi finanţat prin credite, fără a genera datorii noi. Fondurile vor fi distribuite pe o perioadă de 10 ani, vizând transportul, energia, educaţia, protecţia civilă şi alte sectoare de infrastructură. De asemenea, guvernele regionale vor primi o parte din bani pentru a-şi susţine finanţele.
Pentru a evita ca fondurile să fie afectate de frâna datoriei, acestea vor fi incluse direct în Constituţie şi exceptate de la regula fiscală.
În prezent, frâna datoriei limitează deficitul bugetar structural al guvernului federal la 0,35% din PIB anual. Conform noii reforme, cheltuielile pentru apărare care depăşesc 1% din PIB nu vor mai fi incluse în acest calcul, permiţând astfel o expansiune semnificativă a bugetului militar.
Această schimbare marchează o rupere de poziţia tradiţională a CDU-CSU, care în campania electorală pledase pentru păstrarea regulii din epoca Merkel. Friedrich Merz a sugerat însă ulterior că ar putea susţine o reformă a sistemului fiscal.
Reacţia pieţelor
Planurile anunţate au provocat o reacţie puternică pe pieţe, indicele DAX al bursei de la Frankfurt crescând cu 3,4%, pe măsură ce companiile germane au impulsionat întregul indice Stoxx 600 din Europa. Sectorul construcţiilor şi cel manufacturier au înregistrat câştiguri semnificative, la fel şi băncile germane.
Costurile de împrumut ale Germaniei au crescut brusc. Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani, considerate un etalon pentru zona euro, a urcat cu peste 25 de puncte de bază, iar randamentul obligaţiunilor pe 2 ani a crescut cu peste 16 puncte de bază.
Florian Schuster-Johnson, de la Dezernat Zukunft, a declarat pentru CNBC că pieţele au fost surprinse de viteza şi amploarea schimbărilor propuse.
”Mesajul clar este că Germania este din nou în joc şi finanţată. Decizia anunţată aseară este cu adevărat remarcabilă. Germanii tind să întârzie când vine vorba de măsuri majore, dar atunci când acţionează, o fac radical”, a concluzionat el.
