Insider politic: A fost o greşeală acea scrisoare pe care i-aţi trimis-o lui Donald Trump după anularea alegerilor prezidenţiale?
Elena Lasconi: Nu, dar o să vă spun că îşi termină mandatul Trump.
Insider politic: Nu i-aţi pus secrete de ţară, bănuiesc, în acea scrisoare.
Elena Lasconi: Nu, dar dumneavoastră nu ştiţi ce a fost în spatele acelei scrisori.
Insider politic: Şi de ce nu spuneţi?
Elena Lasconi: Pentru că nu doresc să o fac acum, pentru că nu ar fi bine pentru România. Deci eu îmi doresc să fie bine pentru România. Şi dacă ies să fac asta…N-aveţi decât să trâmbiţaţi cât doriţi cu acea scrisoare şi să mă înjure toată lumea.
Insider politic: Nu e vorba de înjurături, e vorba de o explicaţie.
Elena Lasconi: Am primit şi înjurături.
Insider politic: Cum aţi ajuns să-i trimiteţi o scrisoare lui Trump? Aţi ascultat de sfetnici?
Elena Lasconi: Peste patru ani.
Insider politic: Îmi notez şi peste patru ani promit să vă întreb.
Elena Lasconi: Şi eu promit să vă răspund.
Insider politic: Au contribuit şi oamenii din serviciile secrete din România la aceea scrisoare? Circulă o conspiraţie.
Elena Lasconi: Dar e aceeaşi conspiraţie pe care am auzit-o, că am lucrat la un moment dat în serviciile secrete şi nu am lucrat niciodată. Şi au şi răspuns cei de la SRI. Apoi, ba că mi-au dat nu ştiu ce apartament. Asta e o ţăcăneală.
Insider politic: Deci acea scrisoare a fost trimisă după o consultare cu sfetnicii dumneavoastră.
Elena Lasconi: M-am sfătuit, da.
Insider politic: Şi peste patru ani aflăm răspunsul.
Elena Lasconi: Da.
Insider politic: Dar astăzi, dacă aţi fi pusă în situaţia de a mai trimite acea scrisoare, aţi mai trimite-o?
Elena Lasconi: Da.
Insider politic: Da?
Elena Lasconi: Da.
Insider politic: Aţi repeta gestul ăsta?
Elena Lasconi: Încă o dată, dacă scrisoarea aia nu era făcută cum a fost făcută, noi astăzi nu am mai fi avut despre ce discuta.
Insider politic: Cred că exageraţi un pic, dar aştept patru ani. Deci credeţi că acea scrisoare a schimbat cursul istoriei?
Elena Lasconi: Ei, nu, dar e o bucăţică, e o bucăţică.
Insider politic: Există riscul ca sub mandatul lui Donald Trump România să ajungă în sfera de influenţă a Rusiei?
Elena Lasconi: Doamne fereşte! Eu înţeleg frica oamenilor, dar, pe de altă parte, să nu uităm că Statele Unite au un interes în România. Noi avem un parteneriat strategic şi e foarte important şi ce faci, nu numai ce spui. Şi când spun asta, mă gândesc la domnul Trump. Ei au interese aici: Deveselu, Kogălniceanu. Şi nu cred că s-ar putea întâmpla asta, dar vom vedea, conform News.ro.
În luna decembrie, Elena Lasconi i-a trimis o scrisoare preşedintelui SUA Donald Trump în care deplângea faptul că CCR a anulat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
”România este acum mai fragilă ca niciodată şi ţara este ameninţată atât din interior, cât şi din exterior. Curtea Constituţională din România nu a înlăturat pericolul rusesc. Instiutuţiile româneşti încă trebuie să răspundă unei lungi liste de întrebări. Rusia încă se joacă cu România şi acesta este motivul pentru care nu voi părăsi această luptă. Nu lupt pentru mine. Lupta este pentru toţi românii şi pentru ţara pe care o iubesc”, scria atunci Lasconi în scrisoarea adresată preşedintelui ales al SUA Donald Trump şi făcută publică pe X.
Preşedintele USR Elena Lasconi susţine că, dacă ar fi fost în locul lui Volodimir Zelesnki, faţă în faţă cu Donald Trump la Casa Albă, i-ar fi amintit preşedintelui american de atentatul terorist de la World Trade Center, din septembrie 2001, când toate statele membre NATO au acceptat activarea Articolul 5, care presupune apărarea colectivă. A fost singurul moment din istoria NATO în care celebrul Articol 5 a fost activat. De asemenea, Elena Lasconi susţine că i-ar fi amintit lui Donald Trump şi de războiul declanşat de SUA în Afganistan, pentru a anihila reţeaua teroristă Al-Qaida, unde România a pierdut aproape 30 de militari şi a avut sute de răniţi, deşi nu era încă membră NATO.
Insider politic: Zelenski a câştigat războiul emoţional cu Trump, dar nu era important pentru Ucraina să semneze totuşi acel acord comercial?
Elena Lasconi: Nu pe repede înainte. Şi nu negociezi astfel viitorul ţării tale. Mi se pare absurd.
Insider politic: Dar dacă aţi fi în situaţia lui Zelenski, ce aţi fi făcut? Aţi fi semnat acel acord pentru minerale rare sau nu?
Elena Lasconi: Nu, şi încă o dată, apropo de Georgescu, că deschide repede minele ca să dea aurul. În momentul în care noi o să ne dăm resursele naturale, că e vorba de aur, gaze, petrol, vom deveni slugi pe pământul nostru. Deci dacă noi vrem astfel de oameni care să ne facă slugi pe pământul nostru, înseamnă că…
Insider politic: Aţi trimite trupe de pace în Ucraina, dacă aţi fi preşedinte?
Elena Lasconi: Iar o temă falsă. Eu nu ştiu de ce discutăm despre trupe de pace în Ucraina, când noi nu avem nici măcar armistiţiu. Şi de regulă, când s-a întâmplat lucrul acesta, a fost sub egida ONU. Eu, în locul lui Zelenski, m-aş fi dus cu imagini, cu fotografii de la World Trade Center.
Insider politic: Acolo s-a activat articolul 5 din NATO.
Elena Lasconi: Dacă eram eu şi vorbeam despre România, i-aş fi reamintit lui Trump că în războaiele duse de America în Afganistan, în Irak, noi am pierdut aproape 30 de români. I-aş fi amintit asta şi că sute au fost răniţi. Şi că foarte mulţi sunt în cărucior, în căruciorul cu rotile, mutilaţi pe viaţă. I-aş fi reamintit asta şi i-aş fi reamintit faptul că este foarte posibil ca strămoşii lui să vină din Europa.
Articolul 5 din Tratatul NATO presupune apărarea colectivă: în momentul în care un stat membru este atacat, restul aliaţilor intervin. În limbaj popular, Articolul 5 are la bază celebrul principiu al muschetarilor: ”Toţi pentru unul, unul pentru toţi”. În istoria de 75 de ani a organizaţiei NATO, articolul 5 a fost activat o singură dată, după atentatele teroriste care au lovit Statele Unite, la 11 septembrie 2001, în urma cărora şi-au pierdut viaţa aproape 3.000 de oameni. În replică, SUA au declanşat o invazie militară în Afganistan, ţară în care se refugiase conducerea reţelei teroriste Al-Qaida, care a orchestrat atacul de la 11 septembrie 2001. Deşi nu era încă membră NATO, România s-a implicat activ în conflict, participând cu trupe în Afganistan. Contribuţia armatei române în acest teatru de război a însemnat nu mai puţin de 32.000 de militari care au participat la operaţiuni, 27 dintre ei pierzându-şi viaţa, iar peste 200 fiind răniţi. După aproape 20 de ani de conflict, americanii au decis să-şi retragă trupele, în urma unui acord cu talibanii, semnat la Doha, în februarie 2020, în primul mandat al preşedintelui Donald Trump. Un an mai târziu, talibanii au preluat controlul total al ţării.
