Nu salariul e de vină! Motivul real pentru care 50% din angajații din România au demisionat măcar o dată

Datele centralizate în cadrul Randstad România Workmonitor 2025 relevă faptul că, în acest an, siguranţa locului de muncă şi echilibrul între profesie şi viaţa personală sunt considerate mai importante decât salariul de către angajaţii români (88% şi 86% faţă de 84%), preferinţă care se manifestă peste media globală.

Potrivit sursei citate, 45% dintre respondenţi au declarat că militează activ pentru condiţii mai bune de muncă, iar în ultimele şase luni, aceştia au beneficiat de o creştere a beneficiilor din pachetul salarial, precum zile de concediu suplimentare, asistenţă medicală şi pensie. Această evoluţie a avut loc în procente diferite pentru Generaţia Z (46%) faţă de Baby Boomers (21%).

Noile generații sunt mult mai dispuse să demisioneze

În acelaşi timp, 51% dintre români (comparativ cu 44% la nivel global) au demisionat la un moment dat din cauza unui mediu toxic, procent în creştere de la un an la altul. De asemenea, mai mult de jumătate dintre Mileniali şi din Generaţia Z spun că sunt gata să renunţe la job dacă nu sunt mulţumiţi de condiţiile de muncă. Din punct de vedere al sectorului de activitate, această tendinţă se manifestă cel mai mult în IT & Telecomunicaţii şi în rândul muncitorilor din producţie.

Lipsa flexibilităţii programului la locul de muncă a fost cauza demisiei pentru aproape o treime (31%) dintre angajaţi, în ultima perioadă.

Conform cercetării, respondenţii afirmă că nu ar accepta un loc de muncă dacă acesta nu ar oferi flexibilitate privind programul de lucru (52% faţă de 47% la nivel global) şi locul de desfăşurare a activităţii (41% faţă de 39% la nivel global). Dacă nu ar exista nevoia de a câştiga bani, 53% dintre reprezentanţii Generaţiei Z (51% la nivel global) şi 23% dintre Baby Boomers (38% la nivel global) ar alege să nu lucreze deloc.

Aproape trei sferturi (74%) dintre salariaţi consideră că managerul lor are încredere în ei să lucreze independent, cel mai ridicat procent fiind înregistrat în sectorul ştiinţelor vieţii & farmaceutic (100%), urmat de transport & logistică (88%), în vreme ce o pondere scăzută se întâlneşte în agricultură (57%). Aproximativ două treimi dintre angajaţi ar avea mai multă încredere în angajatorul lor dacă li s-ar oferi beneficii personalizate (ex: program flexibil, locaţie flexibilă, intensitate flexibilă a volumului de lucru).

Pentru anul 2025, peste jumătate dintre români s-au arătat dispuşi să renunţe la posturi dacă nu se simt parte dintr-o comunitate, o nevoie în creştere semnificativă faţă de anul trecut. În acest sens,89% dintre angajaţi afirmă că performează mai bine atunci când simt o conexiune cu colegii lor şi un procent similar consideră că apartenenţa la o comunitate, la locul de muncă, este esenţială pentru sănătatea lor mentală şi starea generală de bine.

Mulți angajați pleacă și din cauza lipsei de încredere în conducere

Pe de altă parte, 33% spun că au renunţat la un loc de muncă din cauza lipsei de încredere în conducere, iar 58% ar renunţa la job dacă nu s-ar înţelege cu managerul lor. În plus, aproape jumătate dintre aceştia nu ar accepta o ofertă de lucru într-o companie care nu împărtăşeşte valorile lor sociale şi de mediu, preferinţă în creştere cu peste 26% faţă de 2024.

„Într-un peisaj profesional aflat într-o continuă schimbare, oportunităţile de învăţare şi dezvoltare au devenit factori decisivi în alegerea şi păstrarea locului de muncă. 46% dintre angajaţi ar demisiona dacă nu ar avea acces la programe de dezvoltare profesională, care să îi susţină în viitor, în cariera lor, subliniind importanţa participării la cursuri şi la programe menite să le îmbunătăţească abilităţile. 67% dintre angajaţi apreciază că angajatorul lor îi sprijină în dezvoltarea competenţelor pentru viitor, inclusiv în domeniul inteligenţei artificiale, iar 74% se simt pregătiţi să utilizeze tehnologii avansate în rolurile lor profesionale”, se menţionează în raport.

IT şi alfabetizarea tehnologică reprezintă cea mai căutată oportunitate de învăţare şi dezvoltare (35%), urmată de inteligenţa artificială (32%) şi abilităţi de comunicare şi prezentare (29%), în timp ce cererea pentru abilităţi fundamentale, cum ar fi învăţarea continuă, rezilienţa, empatia şi judecata etică, a crescut cu 81%.

În viziunea a 37% dintre respondenţi, angajatorii ar trebui să ofere programe de perfecţionare, iar 40% cred că este responsabilitatea angajatului să îşi actualizeze abilităţile în conformitate cu progresele tehnologice. În ciuda acestei cereri, mai mult de o treime dintre talente nu primesc asemenea oportunităţi de formare din partea angajatorilor lor.

Cercetarea Randstad arată că doar 9% dintre companii oferă programe de coaching accesibile tuturor angajaţilor.

Niantic îşi vinde divizia de jocuri

Banca Centrală a Rusiei propune ca persoanele bogate să poată investi în criptomonede