În cadrul acestei vizite, efectuate la invitaţia autorităţilor române şi care s-a desfăşurat în perioada 3-5 martie, au avut loc întâlniri cu oficiali din Ministerul de Externe, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), precum şi cu reprezentanţi ai partidelor politice şi organizaţiilor societăţii civile.
Toţi interlocutorii cu care a discutat delegaţia ODIHR au subliniat necesitatea unei activităţi a acestei instituţii pentru a monitoriza alegerile pe termen lung, ca modalitate de creştere a încrederii în procesul electoral şi de asigurare a unei evaluări independente şi imparţiale, se arată în raport.
De asemenea, reprezentanţii instituţiilor statului şi ai partidelor politice au subliniat valoarea adăugată a recomandărilor electorale ale ODIHR în vederea îmbunătăţirii cadrului şi practicilor procesului electoral.
În plus faţă de opiniile transmise în timpul procesului de evaluare din 2024, interlocutorii au pus accentul pe monitorizarea perioadei preelectorale, subliniind nevoia unei evaluări şi monitorizări cuprinzătoare a campaniei, mai ales în ceea ce priveşte reglementarea şi finanţarea campaniei online şi supravegherea acesteia.
Interlocutorii au remarcat de asemenea aspecte specifice care ar avea nevoie de o evaluare ulterioară, cum ar fi cadrul legal recent revizuit, inclusiv ordonanţa de urgenţă privind organizarea alegerilor prezidenţiale din 2025 şi implementarea acesteia, activitatea administraţiei electorale la toate nivelurile, precum şi eficacitatea şi promptitudinea soluţionării litigiilor electorale.
În timp ce unii interlocutori au exprimat îngrijorări cu privire la transparenţa numărării voturilor în anumite localităţi, precum şi la calitatea pregătirii oficialilor din secţiile de votare, majoritatea au apreciat că există o tradiţie îndelungată de organizare eficientă a alegerilor şi şi-au exprimat încrederea în procedurile electorale în vigoare şi în procesul de votare pe ansamblu, fără a anticipa deficienţe sistemice.
Totuşi, mai mulţi interlocutori cu care a discutat delegaţia ODIHR şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa unei dezbateri publice premergătoare adoptării ordonanţei de urgenţă privind organizarea acestor alegeri repetate după anularea scrutinului desfăşurat anul trecut şi au sugerat că anumite prevederi ale acestui act normativ sunt prea vagi şi ar putea restrânge libertatea de exprimare în mediul online.
Referitor la aceste îngrijorări, AEP a emis norme de aplicare menite să clarifice procedurile privind postările şi marcarea materialelor electorale şi a informat delegaţia ODIHR că ordonanţa de urgenţă nu este aplicabilă persoanelor care nu sunt candidaţi. AEP a evidenţiat şi provocările de a reglementa o campanie electorală într-un mediu online care evoluează rapid.
Toţi interlocutorii au fost de acord cu privire la necesitatea unei reforme electorale cuprinzătoare după aceste alegeri prezidenţiale, care să aibă în vedere inclusiv asigurarea accesului alegătorilor la informaţii care nu sunt manipulate.
Pe baza acestor consideraţii, ODIHR reiterează recomandarea emisă în septembrie 2024 de a desfăşura o Misiune Limitată de Observare a Alegerilor (Limited Election Observation Mission – LEOM) pentru alegerile prezidenţiale care au loc în luna mai.
În plus faţă de echipa experţi care va evalua scrutinul, delegaţia ODIHR recomandă desemnarea de către statele membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a 24 de observatori care să monitorizeze procesul electoral la nivel naţional pe toată durata acestuia. Conform metodologiei standard a ODIHR, o Misiune Limitată de Observare a Alegerilor cuprinde şi un element de monitorizare a mass-media.
