Raportul evidențiază lipsa unei evidențe informatizate a activității judecătorilor de supraveghere, ceea ce îngreunează procesul de monitorizare și soluționare a plângerilor. Judecătorii își desfășoară activitatea folosind registre în format fizic, iar acest lucru afectează capacitatea de analiză statistică și transparența deciziilor.
În perioada analizată, numărul de plângeri soluționate la nivelul penitenciarelor a fost considerabil:
- Penitenciarul Giurgiu – 3.541 de plângeri, dintre care 1.582 vizau schimbarea regimului de detenție.
- Penitenciarul Rahova – 2.289 de plângeri.
- Penitenciarul Jilava – 1.350 de plângeri.
Se constată că majoritatea plângerilor sunt legate de stabilirea sau schimbarea regimului de detenție, drepturile deținuților și aplicarea sancțiunilor disciplinare.
Inspecția Judiciară atrage atenția asupra mai multor probleme care îngreunează activitatea judecătorilor de supraveghere:
- Lipsa unei aplicații informatice pentru gestionarea plângerilor și deciziilor, ceea ce face imposibilă o analiză rapidă a cazurilor și a practicii judiciare.
- Lipsa unui sistem centralizat de raportare, ceea ce împiedică urmărirea statistică a cazurilor și problemelor recurente în penitenciare.
- Disparități între penitenciare în ceea ce privește termenele de soluționare a plângerilor – la unități mari, precum Penitenciarul Giurgiu, judecătorii întâmpină dificultăți în respectarea termenelor legale din cauza volumului ridicat de muncă.
Un alt aspect important analizat a fost refuzul de hrană în rândul deținuților. În 2024, au fost raportate 289 de cazuri în unitățile analizate. Penitenciarul Giurgiu a înregistrat 130 de cazuri, în timp ce la Rahova au fost 88 de refuzuri de hrană. Raportul arată că, deși aceste cazuri sunt semnalate judecătorilor, nu există un sistem clar de documentare și analiză a cauzelor care determină aceste gesturi extreme.
În urma controlului, Inspecția Judiciară a formulat mai multe propuneri pentru îmbunătățirea activității judecătorilor de supraveghere a privării de libertate:
- Implementarea unui sistem informatic care să permită gestionarea electronică a cazurilor și generarea automată de statistici.
- Crearea unei baze de date naționale cu soluțiile pronunțate de judecătorii de supraveghere pentru a uniformiza practica.
- Obligativitatea întocmirii unor rapoarte anuale/semestriale privind activitatea judecătorilor și condițiile de detenție.
- Modificarea legislației pentru stabilirea unor termene realiste de soluționare a plângerilor, în funcție de complexitatea și volumul de muncă din penitenciare.
- Introducerea unui program de formare continuă pentru judecătorii și grefierii care activează în penitenciare.
- Reglementarea clară a procedurii pentru permisiunea de ieșire din centrele de reținere și arest preventiv, astfel încât să existe un cadru legal clar și aplicabil uniform.
Raportul subliniază că, deși sistemul judiciar românesc a făcut progrese în ceea ce privește protecția drepturilor deținuților, rămân numeroase probleme de ordin administrativ și procedural. Lipsa digitalizării, volumul mare de muncă și lipsa de transparență afectează eficiența activității judecătorilor de supraveghere și, implicit, drepturile persoanelor private de libertate.
În aceste condiții, Inspecția Judiciară solicită intervenția autorităților pentru a implementa reformele necesare, astfel încât sistemul penitenciar să devină mai transparent, eficient și conform standardelor internaționale privind respectarea drepturilor omului.
Raport IJ privind activitatea judecătorilor de supraveghere a privării de libertate de la unitățile de deți… by florinpuscas
