Pădure cu mesteceni şi iederă, grădini terasate, fântâni arteziene, vitralii, foişoare somptuoase sau schimbarea de gardă a Brigăzii 30 Mihai Viteazul au fost admirate, în premieră, la Palatul Cotroceni, deschis publicului în acest weekend. Doar vineri şi sâmbătă au fost înregistraţi mai mult de 13.000 de vizitatori.
Curtea Palatului Cotroceni a fost „cucerită” de vizitatori în primul weekend în care reşedinţa de pe deal a şefului statului şi-a expus pentru prima dată grădinile terasate, platoul, muzeul şi clădirea Administraţiei Prezidenţiale. Trei zile, bulevardul Prof. Dr. Gheorghe Marinescu a devenit animată de adulţi la braţ, familii cu copii îmbrăcaţi în supereroi şi echipamente de poliţişti, tineri tăcuţi care fotografiau, în linişte, vasta grădină din toate unghiurile.
Termenul de „cotrocean” vine de la arhaismul „a se cotroci”, care înseamnă a se ascunde, a se refugia. În urmă cu sute de ani, pe când era înconjurat de codrii Vlăsiei, în vârful dealului Cotroceni se afla un schit, denumit Cotroceniul de Sus, iar Cotroceniul de Jos era numele dat satului de cărămidari de la poale. Şerban Cantacuzino (1678-1688) a ridicat în Codrii Vlăsiei unul dintre cele mai impresionante ansambluri mănăstireşti. Între 26 mai 1679 şi 24 august 1682, date aflate în inscripţia de pe ancadramentul uşii bisericii şi în aceea aflată lângă fresca ctitorilor, au fost ridicate biserica, chiliile, casele domneşti, ansamblul acestor construcţii formând mănăstirea Cotroceni.
Pregătiri pentru ce nu s-a mai văzut
Întreg bulevardul Gheorghe Marinescu era o coadă de oameni. „O să stăm ore aici!”, s-au plâns mai mulţi la telefon prietenilor cu care urmau să se întâlnească. „O să vezi ce frumos este!”, le spuneau părinţii copiilor, care trăgeau după ei biciclete fără pedale sau mici trotinete. Alţii mult mai mici descoperiseră flora spontană de lângă gardul Palatului: „Uite ce am găsit, mami, o floricică galbenă!”.
Părea, într-adevăr, că se stă mult la coadă ca să ajungi în curtea Palatului. Dar aşteptarea a fost de doar 10 minute, testată, pe traseu fiind expuse QR cod-uri pentru bilete online destinate vizitelor în interior (tarife între 50 şi 70 de lei). Nu au prea funcţionat. Eroare! Tichetele pot fi cumpărate şi de la casierie, imediat în dreapta.
Ajunşi la intrare, controlul este riguros, cu mai multe căi de acces. Doamnele sunt rugate să-şi deschidă genţile. Dacă ai o sticlă cu apă, agentul te roagă foarte vigilent: „Luaţi o gură”. Te conformezi. Bărbaţii şi copiii sunt de asemenea verificaţi, fizic, de agenţi. Oamenii primesc, apoi, o hartă a traseului şi brăţări ca la concerte.
Vizita începe cu Expoziţia statică de tehnică militară. Aici, copiii sunt cei mai fericiţi. Iau maşinile de Poliţie la rând pentru a se urca la volan, se fotografiază pe motociclete, coadă mare la elicopter.
Retromobil Club România a adus, cu această ocazie, mai multe maşini de epocă: un Volkswagen din 1969, fabricat în Germania, care a circulat cu numere diplomatice ruseşti, fiind ulterior înmatriculată în România; un Plymouth din 1938, produs de Chrysler, asamblată pentru Europa în Suedia şi România, model numeros pe străzile interbelice de la noi – folosit de instituţii de stat şi ca taxi; un Aro de dimensiuni considerabile, perfect recondiţionat; o Dacia neagră, folosită de Securitate pe vremuri; o altă Dacie a Miliţiei.
Alături, o „bibliotecă” încropită din bastoane de Miliţie în diverse modele şi culori, cătuşe vechi şi noi, aparate de emisie-recepţie. Mai erau numere de înmatriculare vechi şi foarte multe embleme de la forţe de ordine din ţară şi din străinătate.
Într-un colţ a fost amenajată scena unui caz de criminalistică. Un manechin, lungit pe spate, cu sânge la gât, era înconjurat de mai multe probe: o maşină de tuns iarba, un cater, un ciocan de zidărie, două pahare goale de cafea, o cască de protecţie. Poliţistul criminalist le-a răspuns copiilor: „Noi, aici, adunăm probe. Prima este bărbatul”. Copiii au început: „Ah, l-a lovit cu asta!”, arătând spre ciocan.
În sus, pe deal
Traseul te duce către grădinile terasate, cu mesteceni, alţi copaci bătrâni şi tineri, ca o pădure aerisită. „E totul pus la punct”, a spus o femeie.
Decorul este completat de frumoasele arcade cu trandafiri căţărători, proaspăt tăiaţi, de flori de primăvară, forsiţia, lalele, irişi, narcise, ghiocei galbeni, dar şi floră spontană. Urmează scări de piatră şerpuite. O primă fântănă arteziană clipoceşte discret. Nu e Fontana di Trevi, dar copiii cer o monedă să arunce. „Arunc banul, poate îmi aduce noroc!”, spune o fetiţă cu geacă roz în timp ce se pregăteşte pentru moment.
Până la Palat, drumul este străjuit de amfore uriaşe din loc în loc, la fel şi de bănci din piatră. Odată ajunşi pe platou, îţi vine să exclami: „Ce frumos!”. Altcineva a spus: „Dar nu au dat şi ei cu o vopsea?”. „Nu pare aşa de mare”, a explamat o doamnă uitându-se la monumentul istoric.
Cine are ochi să vadă
Musafirii sunt întâmpinaţi de o fântănă arteziană sprijinită de personaje mitice. După numeroase transformări, unele datorate Reginei Maria, Palatul, văzut din afară, se prezintă astăzi cu vitralii la ferestre, cu ancadramante somptuoase de lemn şi foişoare, precum şi o mică terasă cu coloane şi o galerie de pilaştri, multă piatră şi lemn combinate natural. În curte, câteva ochiuri de apă atrag fotografii amatori. S-a stat şi pe pătură în iarbă.
Atenţia tuturor a fost atrasă la schimbarea de gardă asigurată de militarii Brigăzii 30 Mihai Viteazul, în ritm de tobă şi cu o demonstraţie de mânuire a armelor. „Dacă nu veneam aici, pierdeam asta!”, a spus un băieţel sărind în sus după ce militarii s-au retras. Cârcotaşii au remarcat câteva stângăcii la un sincron de aruncat arma. „Poate e din cauza publicului numeros!”, a spus un bărbat. După acest episod solemn, dacă grădinile nu mai prezintă interes, vizitatorii se pot îndrepta, pentru ieşire, către Platoul de Ceremonii.
Program de vizitare
Grădinile şi curţile interioare ale Palatului Cotroceni vor fi accesibile publicului în fiecare weekend, de vineri până duminică, între orele 10:00 şi 18:00.
Accesul se va face prin Poarta Marinescu, iar vizitatorii vor putea explora gratuit:
• Platoul de Ceremonii;
• Grădina Palatului Cotroceni (latura nordică);
• Platoul Baroc;
• Biserica Palatului Cotroceni;
• Curţile interioare ale Administraţiei Prezidenţiale şi ale Muzeului Naţional Cotroceni;
• Expoziţii de tehnică militară şi echipamente speciale pot fi văzute în fiecare weekend.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în circuitul Muzeului Naţional Cotroceni a fost integrat şi interiorul Administraţiei Prezidenţiale, cu sălile de protocol de la parter. Acestea vor putea fi vizitate contracost. Totodată, vizitarea muzeului nu mai necesită programare prealabilă.
