Pe 1 iunie, aproape 100 de milioane de alegători vor fi chemaţi să aleagă 881 de judecători şi magistraţi federali şi 1.749 la nivel local, în baza unei reforme constituţionale lansate de actuala putere de stânga, care a suscitat critici până în Statele Unite.
„Cu începe de astăzi (duminică) şi până pe 28 mai, este timpul campaniilor pentru candidaturile la puterea judiciară”, potrivit unui mesaj al Institutului naţional electoral (INE) pe reţelele de socializare.
În total 3.422 de candidaţi sunt în cursă pentru responsabilităţile federale, printre care nouă locuri la Curtea Supremă (faţă de 11 în prezent).
Candidaţii sunt obligaţi să nu depăşească un plafon de cheltuieli (între 10.800 dolari şi 72.000 dolari).
Ei vor face campanie în principal pe reţelele de socializare, fără acces la publicitate sau media. O altă diferenţă faţă de campaniile politice tradiţionale: nu vor putea organiza reuniuni publice.
În Bolivia, judecătorii de rang înalt sunt, de asemenea, aleşi prin vot popular, dar nu şi judecătorii obişnuiţi, care sunt numiţi de un consiliu al magistraturii.
Fostul preşedinte mexican Andres Manuel Lopez Obrador, care a instalat stânga la putere în 2018, a promulgat reforma în septembrie în numele luptei împotriva „corupţiei” din cadrul puterii judiciare şi al instaurării „unui adevărat stat de drept”.
Alegerea judecătorilor ameninţă independenţa justiţiei şi separarea puterilor, potrivit actualei Curţi Supreme şi Statelor Unite care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la securitatea juridică a investiţiilor lor private în Mexic.
Din acelaşi partid ca şi predecesorul ei, actuala preşedintă Claudia Sheinbaum a fost aleasă cu aproape 60% din voturi la alegerile într-un singur tur din iunie. Politicile fostului primar al capitalei Mexicului sunt aprobate de aproape 85% din populaţie, potrivit sondajelor.
Mişcarea sa de Regenerare Naţională (MORENA, stânga) şi aliaţii săi dispun de o largă majoritate în parlamentul federal şi în 24 din cele 32 de state ale Mexicului.
