Directorul medical al IBCV Timişoara, dr. Adina Bucur, a declarat pentru AGERPRES că dacă în primii doi ani aici au fost intervenţii doar pe cazuri mai simple, din anul 2024 s-au operat şi cazuri mai dificile, inclusiv prin chirurgie intervenţională.
„Activitatea Compartimentului de Chirurgie cardiovasculară pediatrică a debutat în aprilie 2022. Între 2022 şi 2024, activitatea medico-chirurgicală din cadrul compartimentului a fost realizata aproape exclusiv prin colaborare cu grupul San Donato (Italia), ca urmare a contractului semnat de către conducerea IBCV şi aceasta entitate. În aceasta perioadă, au fost spitalizaţi 225 de copii cu diferite patologii, având vârste cuprinse între câteva luni şi 18 ani. În primii doi ani de activitate, am efectuat intervenţii mai simple şi la copii de vârstă mare, pentru ca începând cu anul 2024 să efectuăm mai multe intervenţii complexe. În primele trei luni ale acestui an au fost operaţi 16 copii. Cazurile simple de tip defect de sept interatrial, defect de sept interventricular au fost rezolvate doar de echipa IBCV, fără a mai fi necesară participarea colegilor de la San Donato. În parteneriat, au fost abordate patologii complexe, precum tetralogia Fallot, stenoza congenitală subaortică, dar complexitatea cazurilor s-a datorat şi scăderii vârstei de tratament, astfel că au fost trataţi copii cu vârstă sub un an”, a afirmat dr. Adina Bucur.
Potrivit directorului medical al IBVC Timişoara, tot din anul 2022, alături de chirurgia cardiovasculară a fost dezvoltată şi cardiologia intervenţională pediatrică, cu rezolvarea unor patologii prin metode intervenţionale, fără a mai fi necesară operaţia pe cord deschis.
„Dacă în anul 2022, au fost doar şapte cazuri rezolvate, în anul 2024 am avut 32 de cazuri rezolvate prin cardiologie intervenţională. Principalele patologii rezolvate prin cardiologie intervenţională au fost permeabilitatea canalului arterial, stenoza congenitală a valvei pulmonare, defect septal interatrial, defect septal interventricular”, a precizat dr. Adina Bucur.
Echipa specialiştilor din cadrul Secţiei de Chirurgie cardiovasculară pediatrică este formată din medici tineri, care au parcurs perioada de rezidenţiat de chirurgie cardiovasculară în IBCV Timişoara. Acestora li s-au mai adăugat medici din personalul existent la nivelul Secţiei de Chirurgie cardiovasculară şi din secţia de ATI.
„Personalul sanitar mediu este constituit din personal nou angajat, dar şi din cel existent la nivelul spitalului. Toţi cei implicaţi au participat la stagii de pregătire în clinica San Donato, precum şi în clinici de specialitate din Germania, respectiv, în Centrul de Chirurgie Pediatrică Bad Oeynhausen. Aceste stagii au fost facilitate prin intermediul Clubului Rotary”, a punctat specialistul IBCV Timişoara.
Unele malformaţii congenitale pot aştepta chiar şi un an, dar alte probleme medicale sunt complexe şi reprezintă urgenţe pentru care intervenţia este necesară la scurt timp de la naştere.
„Intervenţiile efectuate în Secţia de Chirurgie cardiovasculară pediatrică din Institutul nostru au fost doar cele programate, fără nou-născuţi, cel mai mic pacient având vârsta de trei luni. Durata medie de spitalizare a fost de şase – şapte zile. Nu au fost înregistrate decese precoce (sub 30 zile postoperator). (…). Deocamdată avem 12 paturi şi nu este necesară creşterea acestei capacităţi. Adresabilitatea ar putea creşte printr-o mai bună organizare la nivel naţional, fiind necesară înfiinţarea unui Registru Naţional Unic pentru malformaţii cardiace şi o repartiţie a acestora pe arii geografice, în vederea rezolvării prin chirurgie cardiovasculară sau cardiologie intervenţională”, a arătat dr. Adina Bucur.
Aparatura pe care secţia o are în dotare a fost obţinută din fonduri de la Ministerul Sănătăţii şi din proiecte transfrontaliere, acoperind nevoile actuale. În continuare, IBVC Timişoara va încerca să acopere nevoia de dotare prin accesarea de fonduri nerambursabile, ştiind că tehnologia medicală este într-un continuu proces de evoluţie.
Specialiştii IBCV Timişoara spun că în România sunt cazuri în care tânărul este diagnosticat abia la vârsta de 16-18 ani cu malformaţii, iar în spital ajung cazuri cu evoluţie îndelungată, uneori prea târziu.
„Uneori ajung prea târziu la noi, pentru că degeaba operăm noi partea cardiacă, dacă plămânii pacientului care nu s-a prezentat la timp la medic au leziuni ireversibile. În astfel de situaţii este necesar transplantul de cord şi de pulmon. Astfel de cazuri sunt şi în zona pediatrică. Sunt şi malformaţii care necesită mai multe intervenţii de-a lungul vieţii. Cele mai frecvente malformaţii sunt defectele de sept interventricular (30%), dar este uşor de operat, dacă este depistat la timp. Dacă nu se intervine la timp, pot apărea suprainfecţii, endocardite, iar soluţia rămâne doar transplantul cardiac”, preciza, pentru AGERPRES, chirurgul Horea Feier, la inaugurarea secţiei. AGERPRES/(AS – redactor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu)
