Procurorii militari au identificat, în cadrul anchetei privind Mineriada din 13-15 iunie 1990, persoana care a condus grupul ce a incendiat locuința lui Corneliu Coposu, președintele de atunci al PNȚCD. Potrivit rechizitoriului consultat de G4Media.ro, este vorba despre Hlibocianu Costică, fost angajat al Centrului de Informații Externe – structura care a precedat actualul Serviciu de Informații Externe (SIE). Informația vine la peste trei decenii de la evenimentele care au marcat violent debutul tranziției postcomuniste a României.
În noaptea de 13 spre 14 iunie 1990, o substanță inflamabilă a fost aruncată asupra fațadei casei lui Corneliu Coposu. Flăcările au fost stinse de acesta și de sora sa, Flavia Bălescu. A doua zi, în absența liderului PNȚCD, mai multe grupuri de mineri au forțat intrarea în locuință, au spart geamurile și au sustras bunuri de valoare.
Coposu a sesizat imediat autoritățile despre incident, oferind detalii concrete privind autorii și numărul de înmatriculare al mașinii folosite – o Dacia 1310 cu numărul 1-B-1060. În pofida acestor informații, ancheta a fost tergiversată. Ulterior, s-a confirmat că autoturismul fusese înregistrat pe numele lui Hlibocianu Costică, identificat ca angajat al structurii de informații externe a MApN. Documente din arhiva CNSAS arată că Hlibocianu fusese avansat în grad în perioada comunistă și a activat în domeniul informațiilor până în 1991.
Liderii opoziției au fost vizați sistematic în acele zile. Ion Rațiu, fost candidat la președinția României din partea PNȚCD, a fost vizat de o acțiune violentă a minerilor în după-amiaza de 14 iunie. După ce a părăsit locuința dimineața, avertizat că ar putea fi atacat, casa sa a fost devastată, iar bunuri și bani au fost furați. Seara, un grup de aproximativ 100 de mineri s-a întors și l-a obligat pe Rațiu să iasă în stradă. Martori oculari, inclusiv polițiști aflați în post la domiciliul său, au declarat că l-au protejat de loviturile agresorilor, preluând asupra lor insultele și violențele fizice.
Ulterior, Rațiu a fost dus la sediul Guvernului, unde i s-a oferit protecție temporară. Potrivit mărturiei martorului Celac Sergiu, Rațiu a fost adus la Ministerul de Externe, unde i s-a garantat siguranța.
Relatările martorilor indică și prezența unor persoane „în uniforme de mineri impecabile”, care, de fapt, nu erau mineri. Acestea coordonau acțiunile și aveau asupra lor cocktailuri Molotov. Unele dintre aceste persoane au fost agresate chiar de mineri, pentru că intenționau să incendieze vehiculele din curtea lui Rațiu.
Un alt martor a indicat implicarea directă a lui Dan Iosif, apropiat al lui Ion Iliescu, care ar fi intrat în casa lui Rațiu și ar fi plecat cu o cutie conținând casete sau dischete. De asemenea, printre cei care au condus grupurile de mineri s-a numărat și directorul exploatării miniere Filipeștii de Pădure, Silvaș Mircea, ulterior ales deputat PDSR în legislatura 1992-1996.
Martorul Gheorghe Balint a declarat că grupul care a mers la domiciliul lui Rațiu a fost escortat de un echipaj de poliție. Minerii au fost direcționați spre casă și li s-a cerut să-l rețină pe liderul PNȚCD și să-l ducă la Guvern. La fața locului se aflau și persoane cu echipamente suspect de curate, care nu păreau să fie muncitori din subteran.
Pe 2 aprilie 2025, procurorii militari au anunțat retrimiterea în judecată a dosarului Mineriadei, pentru infracțiuni contra umanității. Printre inculpați se numără fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director SRI Virgil Măgureanu, Gelu Voican-Voiculescu, Adrian Sârbu și Miron Cozma.
Parchetul militar susține că liderii statului au orchestrat aducerea minerilor în București pentru a reprima protestele pașnice din Piața Universității. În urma violențelor, 4 persoane au fost ucise, peste 1.300 rănite și circa 1.200 reținute ilegal.
Inițial, dosarul fusese trimis în instanță în 2017, dar a fost restituit Parchetului în 2020. Ancheta a fost reluată și completată, fiind redeschisă în 2025 cu probe și mărturii suplimentare care conturează implicarea coordonată a unor segmente din aparatul de stat și structurile de forță.
