„Ordinul emis de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) este rezultatul unui proces tehnic și legislativ menit să asigure desfășurarea operațiunilor offshore în deplină siguranță, în conformitate cu cele mai bune practici internaționale din industrie”, a explicat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în exclusivitate pentru STIRIPESURSE.RO.
Oficialul susține că statul român prin instituțiile sale monitorizează astfel de operațiuni, iar siguranța reprezintă o prioritate.
De asemenea, cei care își desfășoară activitatea în zonă au nevoie de planuri de intervenție rapidă în caz de urgență.
„Metoda de forare prevăzută de operator este compatibilă cu standardele de siguranță și protecție a mediului. Proiectele offshore din Marea Neagră sunt supuse unor reglementări stricte, inclusiv în ceea ce privește protecția biodiversității marine.
Statul român, prin instituțiile competente, asigură monitorizarea permanentă a tuturor operațiunilor offshore. Emiterea oricărui ordin sau autorizații este condiționată de respectarea unor cerințe stricte de mediu și securitate. În plus, toate proiectele de acest tip implică evaluări de impact asupra mediului, consultări publice și obligativitatea ca operatorii să aibă planuri de intervenție rapidă în caz de urgență. Așadar, nu doar că nu se preconizează niciun pericol iminent, dar există și mecanisme clare de prevenție și reacție în caz de incident.
Cadrul legislativ actual permite desfășurarea forajelor offshore în condiții de deplină siguranță pentru populație și mediu. Ne menținem angajamentul ferm pentru o dezvoltare energetică responsabilă, sustenabilă și sigură”, a mai explicat Sebastian Burduja.
Ce reclamă organizația de mediu
„OMV Petrom va folosi o soluție mai riscantă pentru a fora în perimetrul Neptun Deep
Autoritățile modifică legislația la comanda companiei.
OMV Petrom și Romgaz au anunțat pe 25 martie începerea forajului primei sonde de exploatare din perimetrul Neptun Deep. Momentul a fost marcat cu surle și trâmbițe și de autoritățile române – vom deveni numărul 1 la producerea de gaz fosil din Uniunea Europeană.
Ce se ascunde, însă, în spatele acestor declarații pline de entuziasm?
Conform informațiilor și documentelor primite de la un avertizor de integritate, companiile OMV Petrom și Romgaz au solicitat autorităților române modificarea unor reglementări cu scopul de a reduce costurile și evita întârzierile proiectului Neptun Deep. Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) s-a conformat și a modificat legislația, acceptând modificări riscante ale soluției de foraj”, arată organizația de mediu Greenpeace, într-un comunicat (disponibil aici).
„OMV Petrom și Romgaz au solicitat autorităților în februarie 2023 reglementarea mai multor aspecte de ordin tehnic cu privire la sondele offshore. Companiile au solicitat o modificare rapidă a Ordinului Președintelui ANRM nr.8/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice privind avizarea operațiunilor petroliere de conservare, abandonare si, respectiv, de ridicare a abandonării / conservării sondelor.
Modificarea solicitată de OMV Petrom și Romgaz vizează aplicația controversată de a securiza (a astupa) puțurile superioare forate cu azot de înaltă presiune și două bariere fizice în loc de practica stipulată în instrucțiuni de a le umple cu fluid dens de foraj sau alt echivalent (în principiu, un amestec de nămol făcut la densități specificate).
Schimbarea legislației solicitată de corporații are ca scop reducerea costurilor și evitarea întârzierilor, însă, indiferent de soluția pe care o folosesc, aceștia vor lucra cu un zăcământ de presiune înaltă și temperatură ridicată (HPHT – High Pressure High Temperature), ceea ce crește inevitabil riscurile.
În final, la numai 3 luni după solicitarea OMV Petrom și Romgaz, legislația a fost schimbată. Astfel, în luna mai 2023, Ordinul ANRM a fost modificat şi completat după cerințele companiilor.
Un extras din scrisoare poate fi analizat mai jos, iar solicitarea completă a OMV Petrom și Romgaz poate fi accesată aici.
Soluția de foraj pentru Neptun Deep este riscantă
Exploatarea gazelor fosile din perimetrul Neptun Deep presupune mai multe foraje în zăcăminte aflate la mare adâncime, ce au o presiune înaltă și temperatură ridicată (HPHT – High Pressure High Temperature).
Termenul HPHT este folosit în mod obișnuit pentru a descrie un zăcământ cu temperatură și presiune mai mare decât majoritatea zăcămintelor de combustibili fosili. Dacă un zăcământ prezintă aceste caracteristici, este probabil să aducă provocări mai mari la forajul unei sonde. Zăcămintele HPHT sunt unele dintre cele mai provocatoare și riscante medii din industria petrolului și gazelor. Atunci când se combină presiunea înaltă cu temperatura ridicată, riscurile și complexitățile procesului se înmulțesc, atât în ceea ce privește operațiunile de foraj, cât și de finalizare a puțurilor de sondă.
Pentru proiectul Neptun Deep sunt planificate foraje pentru 10 sonde într-un astfel de zăcământ HPHT. Soluția propusă este una controversată și presupune securizarea (astuparea) puțurilor superioare cu azot de înaltă presiune și două bariere fizice. Practica obișnuită este aceea de a le umple cu fluid dens de foraj sau cu un alt echivalent (în principiu, un amestec de nămol făcut la densități specificate). Securizarea (astuparea) puțurilor este temporară și durează până în momentul în care platforma de producție este instalată și sondele sunt destupate.
Combinația dintre securizarea cu azot a puțurilor și mediul HPHT ar putea prezenta provocări unice. Acest punct este deosebit de important. Mediile HPHT sunt cunoscute pentru că sunt neiertătoare, iar introducerea unei metode nedovedite pe deplin în medii HPHT, precum azotul de înaltă presiune, ar putea amplifica riscurile.
Atunci când se utilizează presurizarea cu azot, bariere din oțel și alte tehnologii în mediile HPHT, o serie de lucruri pot merge prost, de la pierderea integrității puțului, ceea ce duce la eliberarea de gaze și la explozii, la degradarea materialelor din cauza temperaturii și presiunii ridicate, ceea ce compromite siguranța puțului, până la pierderea presiunii azotului, ducând la prăbușirea puțului sau la eliberarea necontrolată de gaze.
Cerem OMV Petrom, operatorul Neptun Deep și autorităților române (ANRM și ACROPO) să vină cu clarificări urgente legate de această soluție de foraj într-un zăcământ HPHT”, au transmis cei de la Greenpeace.
