Prin urmare, este probabil ca funeraliile să aibă loc sâmbătă, 26 aprilie.
Conclavul va avea loc între a 15-a și a 20-a zi după moartea lui Francisc, deci, în acest caz, între 6 și 10 mai. Cu toate acestea, dacă toți cardinalii electori se află la Roma, începutul conclavului poate fi și devansat.
Luni au fost sigilate apartamentele Papei: nu doar cel de la etajul al doilea al Casei Santa Marta, ci și cel de la etajul al treilea al Palatului Apostolic, deși Papa Francisc nu l-a folosit practic niciodată, cu excepția Angelusului de duminică.
Bergoglio, argentinianul din Buenos Aires, avea 88 de ani și fusese ales Papă după renunțarea la pontificat al lui Benedict al XVI-lea în urmă cu 12 ani, pe 13 martie 2013. În martie, starea sa de sănătate s-a deteriorat din cauza unei pneumonii bilaterale și a fost internat timp de 38 de zile la Spitalul Gemelli, perioadă care s-a încheiat duminică, 23 martie. Pentru reluarea treptată a activității până duminică, în ziua de Paște, când Francisc a făcut un tur al Pieței Sfântul Petru în papamobil pentru o ultimă baie de mulțime, a participat la binecuvântarea urbi et orbi și s-a întâlnit, de asemenea, cu vicepreședintele american Vance pentru o scurtă salutare.
Conclavul – din expresia latină „cum clave”, (închis) „cu cheia” -, ritualul care însoţeşte de secole „naşterea” noilor Papi, începe cu sosirea la Roma a cardinalilor alegători şi o slujbă în Bazilica Sfântul Petru, urmate de intrarea în Capela Sixtină şi „extra omnes” (toată lumea afară, în latină), debutul oficial al alegerilor, notează luni agenţia ANSA, informează Agerpres.
Înainte de începerea oficială a conclavului, cardinalii alegători ajung la Roma pentru a se caza la Casa Santa Marta, aceeaşi clădire în care Papa Francisc, decedat luni dimineaţa, a hotărât să locuiască, renunţând la luxosul apartament papal.
În ziua adunării, ei ajung la Bazilica Sf. Petru pentru slujba dinaintea alegerilor, oficiată de decanul colegiului cardinalilor, acum Giovanni Battista Re, după care pornesc în procesiune spre Capela Sixtină, amenajată pentru alegeri şi numărătoarea voturilor, inclusiv cu soba unde vor fi arse buletinele de vot.
Numărul maxim de cardinali alegători este stabilit la 120, deşi în momentul de faţă sunt 135 eligibili pentru a vota şi nu este exclus, aşa cum s-a întâmplat în trecut, să se acorde excepţii de la regulă.
Nimeni nu are voie să folosească niciun dispozitiv sau să ia contact cu exteriorul. Conclavul începe oficial abia la sfârşitul jurământului – care se încheie cu sintagma extra omnes -, cu încuierea uşii Capelei Sixtine şi începerea operaţiunilor de vot.
Dacă alegerile încep în după-amiaza primei zile, se va desfăşura un singur vot, în timp ce în următoarele zile vor fi patru în total, două dimineaţa şi două după-amiaza.
Odată ce numele a fost scris pe buletinul de vot sub expresia „Eligo in Summum Pontificem”, fiecare cardinal elector se îndreaptă spre altar, cu buletinul de vot îndoit şi vizibil, îl pune pe o farfurie de argint aşezată pe o urnă şi îl lasă să alunece înăuntru.
Odată încheiată sesiunea de vot, primii doi observatori deschid şi citesc numele scris pe buletinul de vot, în timp ce al treilea pronunţă numele.
Buletinele sunt apoi amestecate şi arse în soba specială.
Dacă nu este ales un succesor, în sobă se va adăuga o soluţie care va colora fumul în negru.
În caz contrar, decanul se îndreaptă către candidatul ales pentru a-l întreba dacă acceptă sau nu funcţia şi ce nume va fi ales.
Abia ulterior sunt arse buletinele de vot, adăugându-se vopsea albă, ceea ce va anunţa, de la coşul Capelei Sixtine, alegerea noului Papă.
Cardinalul protodiacon urmează apoi să anunţe alegerea noului papă din balconul central al bazilicii Sf. Petru, de unde acesta va da ulterior binecuvântarea Urbi et Orbi (oraşului şi lumii).
