Liderul grec urma să se deplaseze la Ankara în această lună în cadrul convorbirilor convenite în 2023 pentru a aplana divergenţele între cei doi rivali regionali istorici, care sunt amândoi membri NATO.
Dar călătoria părea să fie incertă, după ce guvernul de la Atena a anunţat luna trecută că este „dificil” de organizat după arestarea „îngrijorătoare” a popularului primar de opoziţie al Istanbulului, Ekrem Imamoglu.
Miercuri, Mitsotakis a declarat că are intenţia de a organiza reuniunea prevăzută cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, fără a furniza un calendar.
„Nu există o problemă sau un motiv particular pentru care această reuniune ar trebui să fie amânată”, a declarat el pentru cotidianul Proto Thema.
Kyriakos Mitsotakis a adăugat că nu încearcă să caute „motiv de ceartă cu Turcia” pentru a-şi întări poziţia pe scena naţională.
Chestiunea frontierei în Marea Egee care, potrivit Greciei, se bazează pe tratate de după război datând din secolul al XX-lea, reprezintă un obstacol major în relaţiile între cele două ţări.
Conflictele sunt frecvente în ceea ce priveşte imigraţia, explorarea energetică în Marea Egee şi suveranitatea teritorială.
Săptămâna trecută, Grecia a publicat o hartă de planificare a spaţiului marin care, potrivit Turciei, încalcă zone de jurisdicţie maritimă în Marea Egee şi în Mediterana de Est.
Turcia a încercat de asemenea că obstrucţioneze un proiect de cablu electric între Grecia, Cipru şi Israel numit „Great Sea Interconnector” (GSI). Miercuri, Mitsotakis a declarat că acest cablu este „un proiect european care va fi implementat în calendarul stabilit”.
Delimitarea zonelor din jurul insulelor greceşti apropiate de coastele occidentale ale Turciei sunt printre problemele teritoriale cele mai spinoase între cei doi vecini, din cauza în special a zăcămintelor energetice revendicate de cele două ţări în această zonă.