Putin şi emisarul lui Trump au avut o întâlnire constructivă, afirmă un consilier rus

Emisarul american Steve Witkoff şi preşedintele rus Vladimir Putin au avut vineri la Moscova discuţii „constructive” care au durat trei ore, potrivit unui consilier al lui Putin, relatează BBC.

Iuri Uşakov a declarat că posibilitatea ca Rusia şi Ucraina să reia discuţiile directe a fost un punct special de discuţie.

Statele Unite nu au publicat detalii cu privire la ceea ce s-a discutat la întâlnire, dar în timp ce aceasta avea loc, preşedintele american Donald Trump a sugerat că cele două părţi sunt aproape de a ajunge la o înţelegere.

Între timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat aliaţii să exercite mai multă presiune asupra Rusiei, acuzând Moscova că nu a fost de acord cu o încetare temporară a focului prezentată anterior de SUA.

Traficul a fost întrerupt în timp ce un convoi de maşini cu Witkoff ajungea în centrul Moscovei, acesta efectuând a patra sa vizită în Rusia de la începutul anului.

Discuţiile de trei ore au fost descrise drept „constructive şi foarte utile” de către consilierul lui Putin, Uşakov.

Acesta a declarat că „poziţiile Rusiei şi SUA s-au apropiat, nu doar în ceea ce priveşte Ucraina, ci şi cu privire la o serie de alte probleme internaţionale”.

„În special în ceea ce priveşte criza ucraineană, a fost discutată posibilitatea reluării discuţiilor directe între reprezentanţii ruşi şi ucraineni”, a adăugat el.

La începutul acestei săptămâni, Putin a semnalat pentru prima dată de la începutul războiului că este deschis la discuţii cu Zelenski.

Se crede că remarcile sale au fost un răspuns la propunerea preşedintelui ucrainean de prelungire cu 30 de zile a armistiţiului de 30 de ore de Paşte. Nu s-a ajuns încă la un acord cu privire la armistiţiu.

Kievul a fost supus unor presiuni tot mai mari din partea lui Trump pentru a accepta concesii teritoriale ca parte a unui acord cu Moscova pentru a pune capăt războiului.

Problema peninsulei ocupate Crimeea, care a fost anexată ilegal de Rusia în 2014, a devenit un punct de tensiune deosebit.

Zelenski a respins în mod repetat ideea recunoaşterii Crimeei ca parte a Rusiei, declarând vineri reporterilor la Kiev: „Poziţia noastră este neschimbată – doar poporul ucrainean are dreptul de a decide ce teritorii sunt ucrainene”.

Cu toate acestea, în comentariile ulterioare, el a sugerat că „problemele teritoriale” ar putea fi discutate dacă se convine asupra unei „încetări totale şi necondiţionate a focului”.

„O încetare a focului completă şi necondiţionată deschide posibilitatea de a discuta totul”, a spus el.

De asemenea, el a făcut referire la comentariile făcute de Trump într-un interviu acordat revistei Time, în care preşedintele american a spus că „Crimeea va rămâne cu Rusia”.

„Ceea ce spune preşedintele Trump este adevărat şi sunt de acord cu el în sensul că astăzi nu avem suficiente arme pentru a reveni la controlul asupra peninsulei Crimeea”, a declarat Zelenski.

Planul de pace al SUA nu a fost făcut public, dar rapoartele sugerează că acesta propune ca Rusia să păstreze terenurile pe care le-a câştigat, însumând aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei – o condiţie care este în favoarea Moscovei.

Potrivit agenţiei de ştiri Reuters, care a văzut propunerile SUA înmânate oficialilor europeni săptămâna trecută, precum şi contrapropunerile ulterioare ale Europei şi Ucrainei, există disparităţi semnificative între acestea.

Acordul cu SUA prevede acceptarea legală de către americani a anexării ilegale a Crimeei de către Rusia şi recunoaşterea de facto a controlului rus asupra altor zone ocupate, inclusiv întreaga regiune Luhansk.

În schimb, europenii şi ucrainenii vor discuta doar despre ce se întâmplă cu teritoriul ucrainean ocupat după intrarea în vigoare a unei încetări a focului.

În timp ce avea loc întâlnirea dintre Witkoff şi Putin, Trump a susţinut că discuţiile mergeau în direcţia bună.

„Se întâlnesc cu Putin chiar acum, în timp ce vorbim, şi avem o mulţime de lucruri în desfăşurare şi cred că în final vom ajunge la o mulţime de acorduri bune, inclusiv acorduri tarifare şi comerciale”, a declarat el reporterilor din SUA.

El a declarat că scopul său este de a pune capăt luptelor din Ucraina, care au provocat moartea a 5 000 de ucraineni şi ruşi pe săptămână, adăugând că el crede că „suntem destul de aproape” de un acord de pace.

Dar poziţiile Rusiei şi Ucrainei par încă foarte îndepărtate, niciun reprezentant al Ucrainei nefiind invitat să ia parte la discuţiile de la Moscova.

Scriind vineri pe reţelele de socializare, Zelenski a criticat Rusia pentru că nu a fost de acord cu o încetare a focului de 30 de zile propusă de SUA la 11 martie şi a îndemnat aliaţii să exercite mai multă presiune asupra acesteia.

„Au trecut 45 de zile de când Ucraina a fost de acord cu propunerea preşedintelui Trump pentru linişte pe cer, pe mare şi pe linia frontului”, a spus el. „Rusia respinge toate acestea. Fără presiune acest lucru nu poate fi rezolvat. Presiunea asupra Rusiei este necesară”.

El a spus că Rusiei i se permite să importe rachete din ţări precum Coreea de Nord, pe care a spus că le-a folosit apoi într-un atac mortal cu rachete asupra Kievului joi, care a ucis 12 persoane.

„Presiunea insuficientă asupra Coreei de Nord şi a aliaţilor săi le permite să facă astfel de rachete balistice. Racheta care i-a ucis pe locuitorii Kievului conţinea cel puţin 116 piese importate din alte ţări, iar cele mai multe dintre acestea, din păcate, au fost fabricate de companii americane”, a susţinut Zelensky.

În urma atacului asupra Kievului, Trump a declarat că „pune multă presiune” pe ambele părţi pentru a pune capăt războiului şi s-a adresat direct lui Putin într-o postare pe social media, spunând „Vladimir, OPREŞTE-TE!”

De atunci, însă, Trump a acuzat Kievul pentru declanşarea războiului, declarând revistei Time: „Cred că războiul a început atunci când ei [Ucraina] au început să vorbească despre aderarea la NATO”.

Înainte de discuţiile de vineri dintre Witkoff şi Putin, un general rus de rang înalt a fost ucis într-un atentat cu maşină-capcană în capitala rusă. Kremlinul a acuzat Ucraina de responsabilitate. Kievul nu a comentat.

De asemenea, două persoane au fost ucise într-un atac ucrainean asupra regiunii ruse Belgorod, a declarat guvernatorul local. Din nou, Ucraina nu a comentat afirmaţia.

Elena Lasconi reafirmă că, dacă va deveni preşedinte, doreşte ca Ilie Bolojan să fie premier

Preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, Gheorge-Gabriel Gheorghe, eliberat din funcţie/ În locul său a fost numit Vlad Cristian Soare