Biroul său se află la mică distanţă de ambasadele SUA, Marii Britanii și Franței, țări pe care le cunoaște bine din mandatul său ca trimis al guvernului Merkel III pentru relațiile transatlantice și apoi ca reprezentant al Uniunii Creștin-Democrate pentru politica externă. Pragmatic, cu un profil discret, dar un iscusit al diplomației, Jürgen Hardt a fost mâna dreaptă a fostului cancelar pentru politica faţă de SUA și Canada.
Pe Friedrich Merz îl cunoaşte din anii 1990, iar în ultimii trei ani au colaborat foarte strâns. „Îmi cere părerea nu numai mie, ci și altor colegi. Prin urmare, cei care vor lucra cu el în guvern, vor aprecia acest lucru. Nu va fi show-ul unui cancelar, ci va fi o echipă care vrea să ducă Germania înainte”, a spus Hardt pentru „To Vima”.
Schimbări în Ministerul Afacerilor Externe și relațiile cu Trump
Acesta este şi dezideratul acordului de guvernare cu Partidul Social Democrat. Hardt însuși a participat la negocierile în domeniul politicii externe și de securitate, precum şi în domeniul drepturilor omului și politicii de dezvoltare.
Faptul că, după aproape 60 de ani, Ministerul de Externe „revine” în mâinile creștin-democraților arată intenția noului cancelar de a pune capăt tradiționalei disonanţe dintre cancelarie și Ministerul de Externe, așa cum s-a observat în special între social-democratul Olaf Scholz și ministrul de externe din partea Verzilor, Annalena Baerbock. Arată de asemenea intenţia noului cancelar de a prelua el însuși frâiele politicii externe.
Hardt nu vrea să o critice pe Baerbock, dar crede că undeva direcţia a fost pierdută.
„Ar fi trebuit să se concentreze pe trei puncte centrale: agresiunea rusă împotriva Ucrainei, care este în realitate o agresiune și față de Europa, pericolul reprezentat de Iran ca principal sponsor al tuturor conflictelor din Orientul Mijlociu și stabilizarea relațiilor transatlantice. Acestea sunt prioritățile noastre importante.”
„Germany is back on track”, a anunțat Merz în engleză zilele trecute, pentru a putea fi auzit de ambele maluri ale Atlanticului. Una dintre primele sale călătorii în străinătate va fi la Washington, iar pregătirile au început deja, mai ales că relațiile Germaniei cu președintele Trump vor fi un adevărat exerciţiu de echilibristică. Hardt este unul dintre puținii oficiali germani care au fost invitați la învestirea lui Trump.
„Respectăm decizia democratică a poporului american de a-l alege”, spune el cu precauţie, „desigur că vedem că mulți sunt surprinși, poate chiar speriați, de ceea ce face el în politica economică și comercială internațională. Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, vom vedea poziții clare luate în Congres, unul dintre cele mai puternice organe legislative din lume, împotriva exceselor politicilor lui Trump”.
Alegerea unui model mai puternic de înarmare
Unul dintre obiectivele principale ale politicii externe a lui Merz este o mai mare asistență militară pentru Ucraina, astfel încât aceasta să poată negocia un acord de pace dintr-o poziție de forță.
Prin reformarea frânei constituționale a datoriilor, noul guvern va aloca resurse pentru modernizarea forțelor armate.
„Ca Germania, ca parteneri europeni în NATO, trebuie în mod clar să ne înarmam mai puternic, astfel încât Rusia să nu ne conteste militar. Germania a decis să urmeze această cale”, a subliniat Hardt.
„Și dacă la sfârșitul acestui proces vom înţelege că putem merge mai departe pe viitor cu o Rusie diferită, mai pașnică, putem schimba cursul. Dar în acest moment, sloganul pe care vrem să-l urmăm în politica externă germană este să fim pregătiți de război pentru a nu fi nevoiți să luptăm”.
Războiul din Ucraina va fi unul dintre cele mai dificile dosare pentru noul ministru de externe al Germaniei.
Noul guvern german se confruntă cu provocări istorice care pot fi înfruntate doar printr-o Europă unită. Va prelua, în sfârșit, Germania un rol de conducere în acest sens? „Numai dacă se doreşte de către parteneri și în cadrul axei Paris, Berlin, Varșovia, adică triunghiul Weimar, și când vine vorba de NATO cu participarea Regatului Unit”.
Atitudinea Turciei și criza din Grecia
„Armin turcul” aşa îl numeau prietenii loiali pe Armin Laschet în 2005, când a depus jurământul ca ministru al integrării străinilor în primul guvern creștin-democrat din Renania de Nord-Westfalia, cândva bastion al social-democraților.
Persiflare? Realitate? Cât despre Johann Wadephul, noul ministru german de externe, acesta o criticase pe Baerbock pentru că a criticat în mod public Turcia în iulie 2022, la Atena. „Gafa” ministrei fusese că a respins pretenţiile Turciei în Marea Egee.
Hardt a salutat poziționarea UE de partea Greciei în disputele din Marea Egee privind apele teritoriale și prospecţiunile pentru hidrocarburi. De asemenea nu și-a ascuns îngrijorarea cu privire la ultimele evoluții legate de primarul Istanbulului Ekrem Imamoglu.
„Este un semnal de alarmă care arată că țara se îndepărtează de democrație și statul de drept. Pentru mine însă linia roșie este depășită acolo unde drepturile omului sunt încălcate de guvernul Turciei și acolo unde Turcia se angajează într-o agresiune împotriva altora.
De aceea urmărim foarte atent când tensiunile escaladează. În nicio circumstanță, Turcia nu trebuie să distragă atenția de la problemele sale interne intrând într-o confruntare cu Grecia. Dacă o va face, va avea de înfruntat întreaga UE și asta nu poate fi în interesul ei”.
Hardt şi-a exprimat admiraţia pentru greci pentru că au reușit să depășească criza. „Și nu îi acuz că au atacat-o pe nedrept, în opinia mea, pe Angela Merkel. Noi, ca germani, putem învăța din disponibilitatea poporului grec de a face reforme pe care și noi trebuie să le facem, desigur, în circumstanțe diferite.”
