„Da, este o noutate absolută. Pentru prima dată, România propune un cadru legislativ prin care proiectele hidroenergetice cu grad ridicat de execuţie vor putea fi declarate oficial proiecte de securitate naţională – exact cum sunt tratate în alte state democratice şi puternice. Totul în baza hotărârilor de guvern, cu aviz CSAT”, a scris Burduja, pe Facebook.
Acesta a subliniat că România nu îşi poate permite să ţină pe loc investiţii de miliarde de euro în producţia de energie, susţinând astfel de proiecte în Guvern şi Parlament.
„Am spus-o din prima zi ca ministru al energiei şi nu am dat înapoi: România nu îşi poate permite să ţină pe loc investiţii de miliarde de euro în producţia de energie, aici, la noi acasă. M-am luptat pentru aceste proiecte în minister, în Guvern şi în Parlament. Astăzi, această luptă primeşte un sprijin extrem de important: prin iniţiativa Preşedintelui interimar al României, Ilie Bolojan, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis că finalizarea hidrocentralelor începute şi blocate devine o prioritate de siguranţă naţională. Am prezentat în CSAT proiectul de lege care transformă hidroenergia românească în obiectiv de securitate naţională. Este primul pas real spre accelerarea marilor noastre investiţii şi spargerea barierelor birocraţiei inutile. CSAT şi-a exprimat acordul de principiu. Urmează procedura de avizare interministerială, adoptarea în Guvern şi parcurgerea circuitului legislativ în Parlament, în procedură de urgenţă”, a explicat Burduja.
În opinia sa, de 35 de ani „ne învârtim în cerc”, având în vedere că trebuie peste 200 de avize şi autorizaţii pentru a face o hidrocentrală, iar 10 hidrocentrale aproape finalizate (760 MW putere instalată) sunt blocate de decenii. De asemenea, procedurile stufoase durează mai mult decât construcţia propriu-zisă, în timp ce contestaţiile sunt fără interes legitim.
„Este timpul să spunem STOP. Securitatea naţională este prerogativa statelor membre, aşa cum prevede chiar Tratatul UE, art. 4 alin. (2). Este dreptul şi datoria noastră să ne asigurăm energia, siguranţa, viitorul. De aceea, proiectul prezentat astăzi în faţa CSAT asigură finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 1989 în maxim 3 ani de la începere; permite derogări punctuale de la legislaţia de mediu, achiziţii şi fond forestier; instituie un regim accelerat de autorizare, expropriere şi construire; transformă marile baraje în zone protejate de drone sau alte ameninţări; face posibilă finalizarea urgentă a amenajărilor Răstoliţa, Jiu, Olt, Cerna, Paşcani şi altele”, a punctat Burduja.
Nu în ultimul rând, ministrul Energiei a transmis că fiecare zi de întârziere înseamnă facturi care nu scad, bani pierduţi, locuri de muncă necreate şi o vulnerabilitate în plus în ceea ce priveşte securitatea energetică.
„Birocraţia nu poate avea întâietate în faţa dreptului românului la energie sigură, ieftină şi produsă în România. Fiecare zi de întârziere înseamnă facturi care nu scad, bani pierduţi, locuri de muncă necreate şi o vulnerabilitate în plus în ceea ce priveşte securitatea energetică. Eu nu pot accepta asta. România are potenţial – şi trebuie să şi-l folosească. Acesta este sensul patriotismului energetic: să punem ţara, oamenii şi resursele noastre pe primul loc, nu hârtiile. România merită acest viitor. Şi îl vom construi – baraj cu baraj, MW cu MW, zi cu zi. Mulţumesc membrilor CSAT, în special Preşedintelui şi Prim-ministrului României, pentru deschiderea către o nouă paradigmă: infrastructura energetică nu e doar o sursă de bunăstare, ci un pilon esenţial pentru securitatea naţională”, a mai scris ministrul Energiei pe reţeaua de socializare.
