Mutația, denumită SIK3-N783Y, a fost testată pe șoareci de laborator modificați genetic. Aceasta este legată de o nevoie redusă de somn și ar putea deschide calea către noi tratamente pentru tulburările de somn.
„Organismele noastre continuă să lucreze când dormim — se detoxifică și se repară”, a explicat neurologul și geneticianul Ying-Hui Fu, de la University of California, San Francisco. În cazul persoanelor cu această mutație, aceste procese sunt „activate la un nivel superior”, permițându-le să funcționeze normal cu mai puține ore de somn.
În timp ce majoritatea adulților au nevoie de 7-9 ore de somn, cei cu această mutație pot dormi doar 4-6 ore fără a resimți efectele negative ale somnului insuficient. Mai mult, studiul arată că un somn mai lung de atât le poate afecta starea generală de bine.
Testele pe șoareci au arătat că cei cu mutația SIK3-N783Y dorm cu 31 de minute mai puțin în mod natural și cu 54 de minute mai puțin după o perioadă de privare de somn, comparativ cu șoarecii fără această mutație. Deși rozătoarele dorm, în medie, 12 ore pe zi, această reducere este semnificativă pentru studiile genetice.
Noua mutație descoperită afectează o a cincea genă legată de somn, numită Sik3, care fusese anterior asociată cu starea de somnolență. Studiul evidențiază potențialul terapeutic al acestei gene, cercetătorii considerând-o o țintă promițătoare pentru îmbunătățirea calității somnului și a eficienței acestuia.
