Comentariile lui Ushakov urmează invitației președintelui rus Vladimir Putin din 11 mai pentru discuții directe cu Ucraina la Istanbul, începând cu 15 mai, după expirarea unei încetări temporare a focului revendicată, dar neimplementată, pentru sărbătorile Zilei Victoriei a Rusiei.
În ciuda ofertei, Moscova a refuzat să prelungească armistițiul sau să accepte propunerea, susținută de SUA și Europa, de o încetare a focului necondiționată de 30 de zile.
Mai târziu, pe 11 mai, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a subliniat că Putin „a spus clar: mai întâi negociați cauzele fundamentale, apoi putem vorbi despre o încetare a focului”.
Ucraina a spus că este pregătită să discute, dar insistă că orice negocieri trebuie să înceapă cu o încetare completă a ostilităților. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 11 mai că Ucraina este „gata să se întâlnească” dacă Rusia confirmă o încetare a focului „deplină, durabilă și de încredere”.
Discuțiile de la Istanbul se referă la negocierile dintre Ucraina și Rusia desfășurate în Turcia la sfârșitul lunii martie 2022, care au subliniat condițiile potențiale pentru un acord de pace.
În cei trei ani de la discuțiile eșuate, rețelele de propagandă rusești au promovat frecvent ideea că pacea a fost aproape atinsă la Istanbul, înaintea liderilor occidentali, în special a Regatului Unit de atunci. Premierul Boris Johnson a făcut presiuni pe Zelensky să respingă acordul și să continue lupta.
În realitate, documentele scurse din 2022 arată că prima ofertă de pace a Moscovei a echivalat cu capitularea efectivă a Ucrainei.
Potrivit unei investigații efectuate de Radio Free Europe/Radio Liberty’s Sistema, proiectul de acord inițial de șase pagini al Rusiei, prezentat la 7 martie 2022, a cerut Ucrainei să își reducă armata la doar 50.000 de soldați și să-și predea capacitatea de a dezvolta sau desfășura rachete cu rază lungă de acțiune sau alte arme avansate.
Proiectul a cerut, de asemenea, Ucrainei să recunoască controlul Rusiei asupra Donețk și Lugansk, să reinvestească în regiunile distruse de război în condițiile rusești și să legalizeze de facto simbolurile sovietice și comuniste.
„Acordurile de la Istanbul au avut loc la 30 de zile după invazie, iar cererile de la Istanbul au fost destul de importante pentru o Ucraina foarte slăbită”, a declarat Keith Kellogg, trimisul prezidențial al SUA pentru Ucraina, în timpul unei discuții din 6 martie la Consiliul pentru Relații Externe.
Kellogg a adăugat că circumstanțele din 2025 sunt foarte diferite de cele de la începutul lui 2022, punând la îndoială viabilitatea reluării discuțiilor dintr-un cadru care nu a fost niciodată corect pentru toate părțile.
Președintele Putin a reiterat în 2024 condiții maximaliste pentru pace, cerând ca trupele ucrainene să se retragă din toate cele patru regiuni ucrainene parțial ocupate, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporizhzhia, și ca Kievul să recunoască oficial anexarea lor de Rusia.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-un interviu din aprilie cu O Globo, a reiterat aceste solicitări.
Rusia insistă, de asemenea, că orice acord de pace trebuie să includă o interdicție permanentă a aderării Ucrainei la NATO, demilitarizarea țării și modificări constituționale care reinstituie rolul limbii, culturii și organizațiilor religioase ruse.
Lavrov a spus că Kievul trebuie să ridice interzicerea discuțiilor cu Putin, să accepte oprirea ajutorului militar occidental, să renunțe la pretențiile juridice internaționale împotriva Moscovei și să permită returnarea bunurilor rusești înghețate.
