Rusia şi Ucraina ar putea fi pe punctul de a purta discuţii de pace, pentru prima dată din martie 2022, când războiul începuse de câteva săptămâni. În weekend, când a făcut propunerea de a purta negocieri directe, Vladimir Putin a spus că ar vrea ca discuţiile să se reia din punctul în care s-au oprit în 2022. Reuters prezintă un scurt ghid a ceea ce a fost pe masa negocierilor în 2022, când discuţiile au eşuat.
UNDE ŞI CÂND AU AVUT LOC NEGOCIERILE?
Negociatorii ruşi şi ucraineni s-au întâlnit în Belarus la 28 februarie 2022, la patru zile după invazia la scară largă a Rusiei. Ulterior, aceştia au avut întâlniri prin legătură video înainte de a se întâlni din nou personal la Istanbul, la 29 martie. După aceea, au făcut schimb de mai multe proiecte de acord de pace până la jumătatea lunii aprilie, înainte ca discuţiile să fie întrerupte.
CE S-A DISCUTAT?
– Potrivit proiectelor de documente, publicate anul trecut de The New York Times, Ucraina era pregătită să devină un stat permanent neutru, nealiniat şi fără arme nucleare, fără trupe sau arme străine pe teritoriul său. Aceste condiţii i-ar fi interzis să adere la NATO, dar ar fi permis posibilitatea aderării la UE.
– În schimb, Ucraina ar fi primit garanţii de securitate din partea unui grup de ţări, inclusiv a celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – Marea Britanie, China, Rusia, Statele Unite şi Franţa.
– Un proiect parţial convenit prevedea că statele garante – inclusiv Rusia – vor respecta şi vor monitoriza independenţa şi suveranitatea Ucrainei şi se vor abţine de la ameninţarea sau utilizarea forţei împotriva acesteia.
– Proiectul propunea purtarea de discuţii pe o perioadă de 10-15 ani cu privire la statutul Crimeei, pe care Rusia a anexat-o unilateral de la Ucraina în 2014.
CARE AU FOST PRINCIPALELE PUNCTE DE DEZACORD?
– În cazul în care Ucraina ar fi fost atacată, aceasta dorea ca garanţii să-i ofere asistenţă, care ar putea include „închiderea spaţiului aerian deasupra Ucrainei, furnizarea armelor necesare, utilizarea forţei armate pentru a restabili şi a menţine ulterior securitatea Ucrainei ca stat permanent neutru”. Dar Rusia a insistat ca orice decizie să fie aprobată de toate statele garante – ceea ce înseamna că Moscova ar fi avut drept de veto.
– Cele două părţi au avut dezacorduri puternice cu privire la dimensiunea viitoare a forţelor armate ale Ucrainei şi la arsenalul său militar. De exemplu, Kievul era dispus să accepte limitarea forţelor sale la 250.000 de oameni, cu 800 de tancuri şi o rază maximă de acţiune a rachetelor de 280 km. Rusia a cerut Ucrainei limite de 85.000 de oameni, 342 de tancuri şi o rază de acţiune a rachetelor de 40 km.
– Moscova a cerut Ucrainei să recunoască limba rusă ca limbă oficială de stat şi să înceteze ceea ce consideră a fi o discriminare împotriva vorbitorilor de limbă rusă, ceea ce Ucraina neagă.
– Rusia a cerut abrogarea a ceea ce a numit „legi ale Ucrainei privind nazificarea şi glorificarea nazismului”. Ucraina respinge acuzaţia de nazism ca fiind absurdă.
DE CE AU EŞUAT NEGOCIERILE?
Până în aprilie 2022, situaţia de pe câmpul de luptă părea să se întoarcă în favoarea Ucrainei. Aceasta învinsese forţele ruseşti din jurul Kievului şi prezentase lumii dovezi ale presupuselor crime de război ruseşti, care au provocat condamnarea internaţională, deşi Moscova le-a negat.
Ţările occidentale creşteau ajutorul militar acordat Kievului şi intensificau sancţiunile împotriva Moscovei – toţi factori care au făcut Ucraina mai puţin înclinată să accepte cererile Rusiei, conform unei relatări detaliate a negocierilor de pace, publicată în revista Foreign Affairs de istoricul Serghei Radcenko şi analistul Samuel Charap.
MAI SUNT RELEVANTE PROIECTELE 2022?
Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat în februarie că aşa-numitele protocoale de la Istanbul oferă „puncte de orientare” pentru negocierile dintre părţile beligerante.
Duminică, un consilier al Kremlinului a declarat că negocierile de pace propuse acum ar trebui să ţină seama de negocierile din 2022 şi de faptul că Rusia controlează în prezent aproape o cincime din Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în decembrie 2024 că nu au existat „acorduri de la Istanbul”, ci doar discuţii în cadrul cărora Ucraina a răspuns la un „ultimatum” din partea Rusiei, dar nu a semnat nimic.
CE S-A SCHIMBAT DE LA EŞECUL NEGOCIERILOR?
Negocierile iniţiale s-au axat în principal pe probleme de suveranitate, însă poziţia Rusiei s-a înăsprit de atunci şi a inclus cereri specifice privind teritoriul. În iunie 2024, preşedintele Vladimir Putin a declarat că Ucraina trebuie să se retragă complet din patru regiuni ale ţării – Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson – pe care Rusia le-a revendicat ca fiind ale sale, dar pe care le controlează doar parţial.
Ucraina afirmă că nu va recunoaşte niciodată din punct de vedere juridic ocupaţia rusă a teritoriului ucrainean. În acelaşi timp, Zelenski a recunoscut că forţele sale nu sunt în măsură în acest moment să recupereze toate teritoriile pierdute şi că acestea pot fi recuperate în timp prin mijloace diplomatice.
