Asociaţia ANAIS trage un semnal de alarmă asupra riscului „real” ca drepturile femeilor victime ale violenţei domestice să fie ameninţate de „o posibilă agendă suveranistă”, în pragul alegerilor prezidenţiale din 2025, într-un „climat politic instabil, tot mai dominat de discursuri suveraniste”, în contextul „apariţiei unor curente conservatoare şi misogine”. Asociaţia remarcă o creştere, în 2024, a numărului cazurilor de violenţă în familie, însă în acelaşi timp aminteşte „paşii importanţi” făcuţi de România din 2011 încoace pentru consolidarea unui sistem de sprijin pentru femeile afectate de violenţă. „Tot ce am clădit până acum e rezultatul unei lupte constante, dar poate fi pierdut la fel de uşor cum a fost câştigat, dacă ne permitem luxul complacerii sau dacă închidem ochii în fata unor decizii periculoase”, avertizează Carmen Nemeş, preşedinta ANAIS.
„ANAIS, asociaţia care luptă pentru drepturile femeilor, atrage atenţia asupra riscului real că progresele realizate în ultimii 14 ani în domeniul protecţiei victimelor violentei domestice să fie puse sub semnul întrebării. Autorităţile din Romania nu au date exacte referitoare la numărul real al femeilor care sunt victime ale abuzurilor în familie, însă numărul cazurilor de violenţă în familie raportate autorităţilor este în creştere”, avertizează asociaţia.
Organizaţia arată că, potrivit datelor IGPR, în 2024, poliţiştii au intervenit la peste 130.000 de cazuri de violenţă domestică şi au emis 13.274 de ordine de protecţie provizorii, 5.268 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de către instanţele de judecata. La nivel national, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violentei domestice a crescut cu 2,6%, faţă de anul 2023, indică aceleaşi date.
Pe de altă parte, arată organizaţia, între 2011 şi 2025, România a făcut „pasi importanţi” pentru consolidarea unui sistem de sprijin pentru femeile afectate de violenţă, sub influenţa directă a organizaţiilor societăţii civile şi a angajamentelor internaţionale, pentru a oferi „protecţie reală şi eficientă” victimelor şi pentru a sancţiona agresorii.
Potrivit asociaţiei, aceste evoluţii legislative şi instituţionale au fost posibile datorită unui „consens politic şi social, indiferent de orientările guvernamentale succesive”.
„Tot ce am clădit până acum – fiecare ordin de protecţie emis, fiecare viaţă salvată, fiecare copil scos dintr-un mediu abuziv – este rezultatul unei lupte constante. Şi poate fi pierdut la fel de uşor cum a fost câştigat, dacă ne permitem luxul complacerii sau dacă închidem ochii în fata unor decizii periculoase. Pe 18 mai şi dincolo de aceasta data, fiecare vot, fiecare poziţie oficiala vă conta. Nu vorbim despre paragrafe într-o lege, ci despre destine reale, despre femei şi fete a căror siguranţă depinde de ce alegem să apăram astăzi. Stiu din experienţă cât de greu e să câştigi un drept şi cât de repede se poate pierde. Tocmai de aceea, acest mesaj este şi un angajament personal: vom continua să luptam, cu ţoaţă forţă, pentru că ceea ce am realizat împreună să nu fie distrus”, declară av. Carmen Nemeş, preşedinta Asociaţiei ANAIS.
Potrivit Asociaţiei ANAIS, România a construit o infrastructură instituţională solidă pentru protejarea victimelor violenţei domestice, prin consolidarea unor mecanisme-cheie precum Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse (ANES), linia de urgenţă 0800 500 333 şi echipele multidisciplinare de intervenţie. De exemplu, ANES a coordonat deschiderea primelor locuinţe protejate, iar Politia utilizează acum un registru electronic al ordinelor de protecţie, suplimentat de monitorizarea agresorilor prin brăţări electronice.
„Aceste instrumente nu doar salvează vieţi, ci transformă legea în protecţie efectivă, accesibilă victimelor în timp real. Cu toate acestea, istoria recentă arată că schimbările de climat politic pot duce la regres, în special atunci când discursurile dominante contestă drepturile fundamentale ale femeilor sub pretextul apărării «valorilor tradiţionale». Într-un climat politic instabil, cu apariţia unor curente conservatoare şi misogine, există riscul ca progresele făcute să fie puse sub semnul întrebării: fie prin tentative de modificare a definiţiilor legale, fie prin reducerea sprijinului financiar pentru servicii specializate sau chiar prin retragerea din angajamentele internaţionale”, menţionează asociaţia.
Organizaţia precizează că a avut, „în ultimul deceniu şi jumătate”, rolul de a consolida drepturile obţinute şi de a furniza servicii integrate şi multidisciplinare pentru victime, progresele fiind „rezultatul unui efort colectiv, susţinut de întreaga societate civilă şi de decidenţi politici responsabili”.
„Drepturile omului, inclusiv protecţia împotriva violenţei, nu sunt privilegii negociabile. Ele sunt fundamentale şi trebuie aparate indiferent de culoarea politică a guvernării. Nicio putere politică nu este legitimă dacă se află în afara sau deasupra acestor drepturi. Apelul Asociaţiei ANAIS este clar: orice guvernare responsabilă trebuie să menţină cursul progresului şi să protejeze drepturile femeilor, tinerilor şi copiilor din Romania”, conchide Asociaţia ANAIS.
