Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat sâmbătă frustrarea faţă de ”dezbaterile” pe marginea „cifrelor” din cadrul NATO privind efortul financiar în materie de apărare, reiterând ţinta Franţei de 3,5% din PIB „pentru anii următori”, în timp ce Statele Unite cer să se ajungă la 5%.
„Angajamentul unei armate nu se măsoară în banii cheltuiţi, ci în numele care sunt gravate pe memorialele noastre de război şi a celor căzuţi”, a declarat preşedintele Macron la o conferinţă de presă la Tirana, potrivit Agerpres.
„Nu-mi place această dezbatere între aliaţi care se uită doar la cifre. Cunosc multe ţări din Europa noastră care au pierdut mulţi soldaţi în teatrele de operaţiuni şi care s-au angajat alături de altele”, a adăugat el. „Merită respect, cel puţin la fel de mult ca cei care cheltuiesc mulţi bani”, a insistat el, fără a preciza la cine se referea.
„Şi, prin urmare, vă spun foarte clar, orizontul de 3,5% din Produsul Intern Brut este un orizont bun pentru anii următori, dar nu se va realiza în şase luni, şi trebuie realizat cu substanţă şi consecvenţă”, a adăugat el.
„Continuăm să le creştem, le vom creşte şi voi anunţa în săptămânile următoare decizii pentru anul în curs şi anul viitor”, a insistat Emmanuel Macron.
„Dar nu am considerat niciodată că procentul din Produsul Intern Brut este un scop în sine. Ceea ce contează este să analizăm provocările cu care ne confruntăm şi, în afară de asta, să avem un bun nivel de angajament”, a subliniat preşedintele Macron, care a apreciat că Franţa are „cea mai eficientă armată din Europa”.
Franţa alocă aproximativ 2% din PIB pentru cheltuieli militare.
Preşedintele american Donald Trump a cerut ţărilor NATO să crească aceste cheltuieli la 5% din PIB, un efort considerabil având în vedere că, până la sfârşitul anului 2024, 22 din cele 32 de ţări NATO atinseseră doar ţinta de 2%, stabilită în 2014.
Germania a spus că este pregătită să-l „urmeze” pe preşedintele SUA.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, doreşte, la rândul său, ca ţările Alianţei să aloce cel puţin 3,5% din PIB-ul lor cheltuielilor militare stricto sensu până în 2032, dar şi 1,5% cheltuielilor de securitate mai ample, cum ar fi infrastructura. Acest din urmă obiectiv este mai uşor de atins, în special pentru ţările rămase în urmă la acest capitol.
Ministrul de externe francez Jean-Noel Barrot a reluat joi acest punct de vedere, amintind obiectivul fixat de preşedintele Macron, de 3% până la 3,5%, şi sugerând că a doua ţintă este deopotrivă realizabilă.
