Alianţa Democratică (AD) de centru-dreapta din Portugalia a câştigat alegerile parlamentare anticipate de duminică, dar din nou nu a obţinut o majoritate deplină, conform datelor provizorii, lăsând socialiştii de centru-stânga şi formaţiunea de extremă-dreapta Chega umăr la umăr pe locul al doilea, relatează Reuters.
Scrutinul, al treilea în tot atâţia ani, a fost convocat după doar un an de mandat al guvernului minoritar, după ce prim-ministrul Luis Montenegro nu a reuşit să obţină un vot parlamentar de încredere în martie, când opoziţia a pus la îndoială integritatea sa în legătură cu afacerile firmei de consultanţă a familiei sale.
Montenegro a negat orice infracţiune, iar alegătorii au respins în mare măsură criticile opoziţiei şi, aparent, au pedepsit principalii socialişti din opoziţie la urne pentru că au contribuit la căderea guvernului său minoritar.
Datele electorale oficiale au arătat că AD a obţinut peste 34% din voturi.
Pe de altă parte, formaţiunea de extremă dreapta Chega a depăşit majoritatea sondajelor de opinie şi a obţinut 23,3% după numărarea a jumătate din voturi, faţă de 18% cât a obţinut în alegerile de anul trecut. Chega i-a devansat pe socialişti (23%).
Montenegro a refuzat să facă orice înţelegere cu Chega, ceea ce înseamnă că guvernul său ar trebui să negocieze un sprijin parlamentar fragmentat.
„Vom aştepta verdictul final, dar pare sigur să spunem că … AD a avut o victorie electorală foarte puternică”, a declarat Hugo Soares, liderul grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Muntenegru, partenerul principal în AD.
Primele numărători pot fi nesigure, deoarece rezultatele din municipalităţile mai mici sunt primele, în timp ce buletinele de vot din oraşe mari precum Lisabona şi Porto sunt numărate spre final.
Alegerile, dominate, de asemenea, de probleme precum locuinţele şi imigraţia, urmează unui deceniu de guverne fragile; singurul dintre acestea care a avut o majoritate parlamentară s-a prăbuşit la jumătatea mandatului său anul trecut.
Chega, un partid anti-imigraţie şi anti-sistem, fondat în 2019 de carismaticul fost comentator de fotbal Andre Ventura, a devenit a treia forţă parlamentară în 2022 şi şi-a mărit de patru ori numărul de locuri în 2024.
„Încă nu ştim dacă vom ajunge pe locul al doilea sau al treilea”, a declarat Pedro Pinto, liderul grupului Chega. „Ceea ce ştim este că sistemul se zguduie deja”.
Ar putea fi prima dată în aproape 40 de ani când socialiştii termină sub primele două locuri.
„SOLUŢIE STABILĂ”
În afara secţiei de votare unde Montenegro a votat în oraşul Espinho din nordul ţării, Irene Medeiros, în vârstă de 77 de ani, a declarat că „cel mai bun candidat trebuie să câştige”, dar că se teme că urmează mai multă incertitudine.
Politologul Antonio Costa Pinto a declarat că noul parlament va fi probabil similar cu ultimul şi că este imposibil de prezis cât timp va dura guvernul, deoarece depinde de factori care variază de la situaţia internaţională la capacitatea AD de a încheia acorduri cu alte partide.
„Singurul dubiu este dacă AD va forma un nou guvern minoritar … sau dacă va forma o coaliţie post-electorală cu IL, chiar dacă această coaliţie nu garantează o majoritate absolută”, a spus el, făcând referire la partidul pro-business Iniţiativa Liberală (IL).
IL, un partid pe care unii analişti îl văd ca un potenţial aliat de coaliţie al AD, a obţinut 4,5% din voturi, ceea ce este încă insuficient pentru ca o potenţială alianţă să ajungă la o majoritate de 116 locuri în parlamentul de 230 de locuri.
La scurt timp după ce şi-a exprimat propriul vot, Montenegro a declara că este încrezător că stabilitatea poate fi obţinută. „Se caută o soluţie stabilă, dar aceasta va depinde acum de alegerile (oamenilor)”, a spus el.
Portugalia a depăşit majoritatea ţărilor Uniunii Europene în ceea ce priveşte creşterea economică, a înregistrat excedente bugetare şi şi-a redus datoriile atât sub guvernele de centru-stânga, cât şi sub cele de centru-dreapta.
Însă o instabilitate politică suplimentară ar putea întârzia proiecte majore, cum ar fi exploatarea litiului în nord, şi ar putea compromite privatizarea mult amânată a companiei aeriene TAP.
