Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a afirmat, la prezentarea raportului său de diagnostic asupra sistemului pe care îl conduce, că în cercetarea din România sunt ”insule de excelenţă într-un ocean de mediocritate”, el identificând în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării probleme de mindset, care ţin de perioada comunistă, cum ar fi aceea că un cercetător trebuie angajat din start pe perioadă nedeterminată chiar dacă nu produce nimic important, dar şi probleme de finanţare. El a anunţat că ministerul a declanşat evaluări ale entităţilor care se ocupă cu cercetarea, iar propunerea este ca acelea care nu participă să nu mai primească fonduri publice.
Daniel David a subliniat, luni, în conferinţa de presă în care a prezentat ”Raportul de diagnostic al Educaţiei şi Cercetării din România. Realizările prezente şi implicaţii pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, că e nevoie de un sistem de cercetare-dezvoltare-inovare care să producă inovaţii tehnologice şi inovaţii culturale, teoretice, care să creeze o societate care să nu creadă că pământul e plat ori că depresia şi cancerul se pot vindeca folosind planta coada-şoricelului.
”Un sistem de cercetare-dezvoltare-inovare trebuie să producă cunoaştere care după aceea susţine inovaţii tehnologice care ne cresc calitatea vieţii şi inovaţii culturale care ne protejează de pseudo-ştiinţă, reprezintă un antidot la manipulare şi fake news”, a arătat David.
Ministrul Educaţiei a adăugat că se produce prea puţină cunoaştere.
”Oricât de benevolent vrei să fii, adevărul este că producem prea puţină cunoaştere faţă de cât de mulţi suntem. Doi: cunoaşterea produsă, aşa puţină câtă este, este şi de slabă calitate. Trei: cunoaşterea bună, pe care o producem uneori, nu e produsă de autori care să fie autori principali români sau din România, ci prin colaborări internaţionale şi foarte puţin din această cunoaştere o ducem în inovaţii tehnologice şi culturale. Şi dacă nu înţelegem şi nu recunoaştem acest lucru, pasul până la a deveni o colonie tehnologică este foarte mic”, a susţinut el.
El a spus că impactul asupra tehnologiilor culturale şi asupra teoriilor s-a văzut deja, atunci când au apărut cei care să ”vindece” cancerul cu ceaiuri sau cu ”tot felul de tehnologii subtile”.
Potrivit ministrului, cauza pentru care sistemul de cercetare-inovare nu are rezultate remarcabile este faptul că acesta este unul fragmentat, iar fragmentarea ”nu produce performanţă, ci consumă resursele puţine” pe care le are.
Daniel David a spus că unii dintre actorii implicaţi în cercetare au ”misiuni” care uneori sunt ”confuze”.
Ministrul a identificat, de asemenea, ”o problemă de mindset”. Daniel David a afirmat că, în general în cercetare, oamenii nu intră cu ideea de a avea contracte pe perioadă nedeterminată, ci atunci când intră într-un proiect ştiu că vor lucra la acesta cât timp există finanţare, apoi trec la alt proiect, cercetătorii având conştiinţa faptului că dacă produc excelenţă îşi pot consolida poziţia în domeniul în care activează.
”Într-un sistem funcţional de cercetare-dezvoltare-inovare, angajarea ca cercetător pe perioadă nedeterminată este o situaţie care ţine de excelenţă, senioritate şi domenii strategice, ăsta este adevărul. La noi, aşteptarea este, pe toate segmentele, ca oamenii să fie angajaţi pe perioadă nedeterminată de când sunt cercetători ştiinţifici, ceea ce nu stimulează efectiv performanţa”, a spus David.
El a adăugat că, în România, mai există ”un mindset”, acela conform căruia activitatea de cercetare trebuie susţinută financiar, chiar dacă o cercetare nu este câştigată în cadrul unei competiţii, iar la final se încheie un raport de cercetare în care se arată cum au fost cheltuiţi banii.
”Avem oameni deştepţi, inteligenţi şi creativi, dar nu au mindsetul pentru performanţă şi pentru excelenţă. Este reflexul unor vechi practici din regimul comunist în care îl angajai pe perioadă nedeterminată, îi mai dădeai şi bani pentru activităţi de cercetare pe care îi deconta nu prin publicaţii, inovaţii şi patente internaţionale, ci printr-un raport de cercetare, de foarte multe ori, în care au spus cum a cheltuit bani. Asta e o problemă majoră”, a explicat Daniel David.
El a identificat şi o a treia problemă a cercetării în România – finanţarea, el spunând că bugetul pentru cercetare este ”insuficient şi cu adevărat impredictibil”.
”Deja este o ruşine naţională să tot spui, în fiecare an, că ţinta este 1% din PIB pentru cercetare şi tu nici măcar să nu te apropii de astfel de valori”, a arătat David, subliniind că înţelege că există alte probleme, dar se aşteaptă la creşteri oricât de mici, de la an la an, pentru cercetare.
În contextul realităţilor prezentate, ministrul a anunţat că a demarat evaluarea unităţilor de cercetare din România, iar cine nu participă la această evaluare ”nu ar trebui să mai aibă acces la fonduri publice nici prin alocare directă, nici prin competiţie”, ci ar trebui să se autofinanţeze.
Daniel David a subliniat că vrea ca evaluarea privind unităţile de cercetare să fie terminată până la finalul acestui an. La finalul evaluării vor exista, conform planului, trei categorii de entităţi de cercetare-dezvoltare-inovare: unele de performanţă, altele care nu au indicatori de performanţă şi care vor primi finanţare dacă vor confirma, iar cele care nu se ridică la nivelul standardelor de performanţă în domeniu ar trebui să se alăture altor unităţi de cercetare din primele două categorii.
”Ştiu că sunt insule de excelenţă şi cei care se uită la noi probabil se supără când aud numai evaluarea mai critică asupra sistemului, dar sunt insule de excelenţă într-un ocean de mediocritate”, a spus Daniel David, susţinând că e nevoie de schimbări la nivel legislativ în acest domeniu.
