Mihai Juncar, chirurg maxilo-facial şi profesor universitar, a vorbit, miercuri seară, despre diferenţele de abordare în ceea ce priveşte un caz medical care apar între un cabinet şi altul. El a explicat că abordările diferite sunt generate de modul în care un medic este la curent cu cele mai noi descoperiri din domeniul medicinei, dar şi de modelele pe care un profesionist din acest domeniu le-a avut în timpul formării sale ca medic.
”Noi trăim într-o societate în care, în realitate, nu prea avem sisteme foarte clare de reglare. Adică să spunem în felul următor, acum vă dau exemplu din alte societăţi: într-o societate în care există sisteme de asigurare publice sau private, şi nu vreau să vorbesc lucruri neadevărate, dar asiguratorul verifică un anumit standard de implementare al unor tratamente, un standard de diagnostic aleator. Deci sunt nişte mecanisme de verificare, pe de-o parte, ceea ce noi nu prea avem. Doi la mână: foarte, foarte mult contează cât investeşte fiecare în propria educaţie. Noi, în şcoală, în cei şase ani, volumul de informaţii este foarte mare. Dacă ulterior practicianul, medicul sau tânărul medic nu investeşte mai departe în el, în cursuri de formare, în tehnologii noi, nu toate universităţile, nu toate şcolile, permit accesul studenţilor la tehnologii digitale de ultimă oră şi dacă îşi cumpără tehnologii digitale de ultimă oră, în 2, 3, 5 ani sunt depăşite. Este foarte mare costul ca să-ţi tot reînnoieşti atât partea de hardware, cât şi partea de software, este un cost destul de mare din punctul acesta de vedere. Şi nici nu ai cum în cei şase ani să le acoperi pe toate. Şi atunci intră perioada de după şcoală”, a afirmat Mihai Juncar, miercuri seară, la .
Profesorul a adăugat că deloc de neglijat este mentorul pe care un medic l-a avut în timpul formării sale iniţiale.
”Pe cine ai avut mentor, pe lângă cine ai stat, acesta este un factor foarte important. De ce? Fiindcă în funcţie de tiparul comportamental pe care l-ai văzut, îţi creezi un model. (…) Eu am fost educat să fac de toate, pe specialitatea mea. Din punctul meu de vedere şi din experienţa pe care am dobândit-o, este destul de greu să le acoperi la acelaşi nivel de competenţă toate ariile, fiindcă, evident, şi eu am anumite manopere care îmi plac mai mult, am anumite patologii pe care le studiez mai în detaliu. Dacă, de exemplu, acum 15-20 de ani eram lângă cineva care zicea: uite, tu trebuie să-ţi găseşti o nişă, trebuie să-ţi găseşti o arie, probabil gândeam mult mai repede altfel. Nu zic că a fost rău cum a fost, dar este un tipar comportamental diferit. Îi încurajez şi pe studenţi, şi pe colegii mei, îi încurajez să aibă logică în tot ceea ce fac”, a subliniat profesorul Mihai Juncar.
