Teheranul şi Washingtonul, inamici de la Revoluţia Islamică din 1979 care a răsturnat o monarhie pro-occidentală în Iran, au început pe 12 aprilie discuţii pe tema spinoasă a programului nuclear iranian.
A cincea rundă de discuţii a avut loc vineri la Roma cu medierea Omanului. Discuţiile dintre ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, şi emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, au durat circa trei ore la reşedinţa ambasadorului omanez, conform presei iraniene.
Un important oficial american a declarat după întâlnire, sub condiţia anonimatului, că “discuţiile continuă să fie constructive” şi că “ambele părţi au convenit să se întâlnească din nou în viitorul apropiat”.
La rândul său, Araghchi a vorbit despre negocieri care au fost “atât de complicate încât nu pot fi rezolvate în două sau trei întâlniri”. Cu toate acestea, el a descris întâlnirile ca fiind foarte “profesionale”.
Aceste discuţii au loc la cel mai înalt nivel între cele două ţări de la retragerea unilaterală a Statelor Unite în 2018 din acordul internaţional privind dosarul nuclear iranian, încheiat cu trei ani mai devreme la Viena.
Preşedintele american Donald Trump, care a luat această decizie în timpul primului său mandat (2017-2021), a reimpus sancţiuni dure împotriva Iranului ca parte a unei aşa-numite politici de “presiune maximă”.
El încearcă să negocieze un nou acord cu Teheranul, care speră să fie ridicate sancţiunile care îi sufocă economia.
Washingtonul şi Teheranul îşi afişează însă public dezacordul cu privire la problema sensibilă a îmbogăţirii uraniului.
Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite, şi Israelul, inamicul declarat al Iranului, suspectează Teheranul că doreşte să obţină arma nucleară. Teheranul neagă că ar avea astfel de obiective.
