Sistemul de canalizare al Capitalei a fost tranzitat, în ultimele două săptămâni, în contextul precipitaţiilor abundente, de peste 20,7 milioane m³ de apă, de aproape două ori volumul util al acumulării Lacul Morii, conform datelor Apa Nova, care indică drept motive ale producerii acumulărilor rapide de apă din Bucureşti în urma ploilor intense capacitatea actuală a reţelei de canalizare şi inversarea raportului dintre suprafeţele permeabile şi cele impermeabile, ca urmare a dezvoltării accelerate a oraşului. De asemenea, compania notează că, în data de 30 mai, în mai puţin de 15 ore, Caseta de ape uzate a fost tranzitată de un volum de peste 2,6 milioane m³, respectiv un debit maxim de 88,4 m³/secundă, echivalentul debitului mediu multianual al râului Jiu sau al râului Argeş, ”fără evenimente deosebite şi fără impact semnificativ”. ”Municipiul Bucureşti nu a mai înregistrat blocaje rutiere semnificative şi nici nu a fost afectat decât punctual şi pe perioade scurte de timp, de maxim 2-3 ore. După orice fenomen pluvial major (de exemplu: toate evenimentele lunii mai şi cel din data de 4 iunie), la primele ore ale dimineţii, oraşul se prezenta în condiţii optime”, conchide operatorul.
Specialiştii Apa Nova explică acumulările rapide de apă în urma ploilor intense invocând procentul mic al suprafeţelor permeabile sau semipermeabile, dar şi faptul că reţeaua de canalizare a municipiului Bucureşti a fost proiectată şi executată conform unui normativ de proiectare pentru ploi cu probabilitatea de apariţie de o dată la 3 ani.
Dezvoltarea urbană accelerată a municipiului Bucureşti a presupus inversarea raportului de suprafeţe permeabile versus suprafeţe impermeabile
Astfel, la nivelul Municipiului Bucureşti, din datele şi studiile de care dispune compania:
– suprafaţa complet impermeabilă (nu se infiltrează apa în pământ): aproximativ 52%;
– suprafaţa semipermeabilă (apa se infiltrează parţial): 12%;
– suprafaţa permeabilă (apa se infiltrează în pământ): doar 36%.
În plus, suprafaţa construită este de peste 70% la nivelul municipiului Bucureşti.
”Practic, în cazul fenomenelor meteo cu intensitate mare, tot mai frecvente în ultimii ani, manifestate pe un areal restrâns, apa meteo este transportată rapid pe suprafeţele impermeabile, care sunt majoritare azi în Bucureşti, către punctele de preluare, respectiv gurile de scurgere. Iar în momentul în care capacitatea locală a sistemului de canalizare este depăşită, se înregistrează acumulări de apă. Este un mecanism similar unei chiuvete, în care modificăm curgerea prin deschiderea robinetului. Dacă robinetul este complet deschis, apa curge continuu, dar începe să se acumuleze în vas”, explică Apa Nova.
Capacitatea actuală a reţelei de canalizare şi provocările asociate
Reţeaua de canalizare a Municipiului Bucureşti a fost proiectată şi executată conform unui normativ de proiectare pentru ploi cu probabilitatea de apariţie de o dată la 3 ani, ceea ce înseamnă că, cel puţin o dată la 3 ani, ar fi putut să apară un fenomen meteo care să depăşească capacitatea reţelei de canalizare, explică Apa Nova. ”Schimbările climatice profunde ne arată că sunt anumite luni ale anului în care această probabilitate de apariţie se manifestă de mai multe ori într-o lună. Comportarea reţelei de canalizare în cadrul fenomenelor meteo este determinată de combinaţia dintre intensitatea fenomenului, durata acestuia, viteza şi direcţia de deplasare a frontului atmosferic, viteza de curgere a apei la suprafaţa terenului. Toate acestea reprezintă provocări de care echipele noastre tehnice şi operaţionale ţin cont la fiecare eveniment pluvial”, explică Apa Nova.
Responsabilităţile curente ale companiei includ întreţinerea infrastructurii de canalizare, astfel încât să asigure tranzitarea apelor meteo în cadrul evenimentelor pluviale de mare intensitate, la capacitatea maximă de transport la care a fost proiectată şi construită reţeaua de canalizare.
”După fiecare eveniment pluvial, inspectăm în integralitate colectoarele mari şi camerele de intersecţie, le curăţăm şi, unde este necesar, realizăm punctual reparaţii, astfel încât sistemul să fie funcţional pentru următorul eveniment pluvial. Precizăm că, în data de 30 mai 2025, în mai puţin de 15 ore, am tranzitat, prin Caseta de ape uzate, un volum de peste 2,6 milioane m³, respectiv un debit maxim de 88,4 m³/secundă (echivalentul debitului mediu multianual al râului Jiu sau Argeş), fără evenimente deosebite şi fără impact semnificativ la nivelul municipiului Bucureşti”, indică datele transmise de Apa Nova.
Aceleaşi date relevă că, ”în ultimele două săptămâni, s-au tranzitat prin sistemul de canalizare peste 20,7 milioane m³ de apă, echivalentul al aproximativ de două ori volumul util al acumulării Lacul Morii”.
Cum intervine Apa Nova în astfel de situaţii
Operatorul monitorizează prognoza meteo şi realizează planul de mobilizare, cu necesarul de resurse şi utilaje la nivelul municipiului Bucureşti, ţinând cont de nivelul de alertă meteo.
În funcţie de gradul de alertă meteo, există o precoordonare între operator şi municipalitate, inclusiv pentru mobilizarea preventivă a operatorilor de salubrizare, în vederea degajării gurilor de scurgere de diverse deşeuri, asigurând astfel capacitatea maximă la punctele de preluare (gurile de scurgere).
Există echipe şi utilaje alocate direct în teren, precum şi echipe aflate în consemnare, organizate pe schimburi, gata să fie mobilizate în funcţie de escaladarea situaţiei.
Apa Nova urmăreşte evoluţia fenomenului meteo cu ajutorului unui sistem propriu de 22 pluviometre. În funcţie de evoluţia codului de alertă meteo, dar şi de impactul şi efectul fenomenului meteo în teren (dacă sunt produse acumulări de apă şi sunt comunicate prin dispeceratul PMB), operatorul poate decide suplimentarea echipelor din teren.
De exemplu, pentru ultimul eveniment meteo major, operatorul afirmă că a mobilizat 435 de angajaţi în trei schimburi, 24/ 24 ore, şi a intervenit cu 48 de autoutilitare numai în primul schimb, 15 hidrocurăţitoare, 40 de pompe.
”După finalizarea fiecărui fenomen meteo, străzile sunt degajate rapid, iar Municipiul Bucureşti nu a mai înregistrat blocaje rutiere semnificative şi nici nu a fost afectat decât punctual şi pe perioade scurte de timp, de maxim 2-3 ore. După orice fenomen pluvial major (de exemplu: toate evenimentele lunii mai şi cel din data de 4 iunie), la primele ore ale dimineţii, oraşul se prezenta în condiţii optime din punctul de vedere al operatorului de apă şi canalizare. În concluzie, considerăm că sistemul de canalizare a funcţionat corect, hidraulic şi în parametri optimi”, conchide compania.
