Un tablou al artistului italian Giovanni Antonio Canal, cunoscut mai ales sub numele de Canaletto, care a fost deţinut de primul prim-ministru al Marii Britanii, va fi scos la licitaţie luna viitoare, cu un preţ estimativ de peste 27 de milioane de dolari, scrie Reuters.
„Venice, the Return of the Bucintoro on Ascension Day”, din jurul anului 1732, a fost scos la licitaţie doar de două ori până acum şi va fi în sesiunea de „Old Masters Evening Sale” din 1 iulie, în cadrul Christie’s Classic Week din Londra.
Acesta este listat cu un preţ „estimativ, la cerere, de peste 20 de milioane de lire sterline” (27,09 milioane de dolari).
Este pictată Bucintoro, barja oficială a Dogelui Veneţiei, întorcându-se la chei de sărbătoarea Înălţării.
„Este cea mai grandioasă privelişte pe care o puteţi concepe a Veneţiei în cel mai măreţ moment al său, ziua Înălţării, cu tot fastul şi ceremonia”, a declarat pentru Reuters Andrew Fletcher, şeful global al Departamentului de maeştri vechi al Christie’s. „Este într-o stare incredibil de frumoasă, în parte pentru că a trecut prin foarte puţine colecţii de-a lungul vieţii sale”.
Pictura priveşte spre intrarea în Marele Canal din Veneţia, în timp ce Bucintoro se întoarce la Palatul Dogilor.
„Poate cel mai extraordinar lucru în legătură cu acest tablou este că este posibil să fie tabloul care a declanşat nebunia pentru operele lui Canaletto în Marea Britanie”, a spus Fletcher.
Tabloul a fost expus la 10 Downing Street, reşedinţa oficială a prim-miniştrilor britanici. A fost înregistrat acolo pentru prima dată în 1736, în colecţia lui Sir Robert Walpole, considerat în general primul prim-ministru al Marii Britanii.
După moartea sa, a fost vândut la licitaţie şi cumpărat de finanţatorul Samson Gideon. A rămas în familia lui Gideon până în 1930 şi a fost scos la licitaţie ultima dată în 1993.
„Este pictat la începutul anilor 1730, care este în general considerat apogeul… producţiei lui Canaletto”, a spus Fletcher.
„Acela a fost momentul în care a lăsat în urmă vederile ultra atmosferice din anii 1720, a găsit această formulă pe care avea să se bazeze faima sa – acest tip de paletă foarte detaliată, dar de fapt destul de limitată, concentrându-se foarte mult pe detaliile şi frumuseţea arhitecturii şi oamenilor veneţieni”.
