Principalul reproș adus de economist este că noua taxă propusă ar conduce, în practică, la o formă de triplă impozitare a tranzacțiilor economice. „Nu poți avea și TVA, și o taxă plătită când cumperi cu TVA. Sunt două taxe care fac același lucru. De fapt, chiar triplează TVA-ul, având în vedere că avem și taxa pe cifra de afaceri”, explică Păun. El subliniază că aplicarea simultană a acestor trei forme de taxare pe vânzări ar pune România într-o poziție ridicolă la nivel internațional.
Mai grav, spune Păun, este faptul că în cazul taxei bancare nu există mecanisme de regularizare, așa cum există pentru TVA, ceea ce înseamnă că statul ar încasa suma întreagă din fiecare tranzacție, indiferent de natura acesteia.
Economistul atrage atenția că o astfel de taxă va genera un haos administrativ, din cauza imposibilității de a distinge între tranzacțiile comerciale și cele personale sau de economisire. „Dacă eu primesc salariul prin bancă și apoi plătesc la magazin cu cardul, de ce aș plăti taxa de două ori?”, întreabă retoric Păun, adăugând că inclusiv transferurile între conturile proprii sau rambursările de credite ar putea fi taxate de mai multe ori.
În lipsa unor excepții clare, avertizează el, noua taxă va deveni nu doar abuzivă, ci și inaplicabilă în practică. „Excepțiile numeroase vor face legea inaplicabilă”, conchide profesorul ASE.
În opinia lui Păun, efectele unei asemenea măsuri ar fi dezastruoase nu doar pentru consumatori, ci și pentru întreaga economie. Taxa ar stimula migrarea către plățile în numerar și chiar utilizarea criptomonedelor pentru a evita fiscalizarea, afectând grav intermedierea financiară deja slabă din România.
„Preferința pentru numerar va definanciariza și mai mult România. Sectorul bancar va fi puternic zdruncinat. Oricum are cel mai mic câștig pe client din toată UE. Și așa suntem la pământ cu intermedierea financiară. Încă un motiv să fim și mai la pământ”, avertizează economistul.
În finalul postării sale, Cristian Păun îl critică indirect pe Nicușor Dan, despre care spune că este „băgat în belele” de consilierii săi, care promovează idei fără fundament economic. „Nu mai aberații, care mai de care, apar în spațiul public. Așteptările sunt extrem de mari. Și nu în direcția unor astfel de aberații… Oamenii vor altceva. Nu amatorismul pesedisto-socialist din ultimele decenii”, punctează profesorul.
