În 2024, comerțul ilicit cu țigări a atins în Europa cel mai înalt nivel din ultimul deceniu, potrivit celui mai recent raport KPMG realizat la solicitarea Philip Morris International. Fenomenul continuă să se extindă: peste 38,9 miliarde de țigări ilicite consumate doar în UE, o creștere de 10,8% față de 2023.
La nivelul întregului continent, incluzând state din afara UE precum Marea Britanie, Ucraina, Norvegia sau Serbia, cifra ajunge la 52,2 miliarde, reprezentând 10% din consumul total. Această piață neagră a privat bugetele naționale de aproape 15 miliarde de euro, echivalentul bugetului UE pentru apărare și securitate sau al programului Connecting Europe Facility pentru infrastructura digitală.
Dar dincolo de cifre, raportul scoate la iveală un contrast evident între țările care au gestionat eficient această amenințare și cele care, prin politici fiscale dezechilibrate, au alimentat fenomenul. Franța, de exemplu, este deja percepută drept una dintre cele mai mari piețe ilicite din lume, cu 18,7 miliarde de țigări ilicite, adică aproape 38% din consumul național. În paralel, Țările de Jos au cunoscut o creștere alarmantă – de la 8-9% la 17-18% în doar un an. În ambele cazuri, explicația este simplă: creșteri abrupte de taxe și lipsa unei strategii coerente.
„Dacă aș putea rezuma totul într-o singură frază”, spune Christos Harpantidis, Senior Vice President External Affairs al Philip Morris International, „aș spune că politicile greșite alimentează comerțul ilicit.” Harpantidis subliniază că Țările de Jos sunt „marea surpriză a raportului”, o țară care a pornit de la un nivel relativ scăzut, dar care, în urma majorărilor bruște ale accizelor, a cunoscut o explozie a pieței negre. „Impozitarea a crescut semnificativ în ultimii ani, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a prețurilor de consum, iar asta reprezintă un șoc pentru consumatori. Când această problemă apare, este foarte greu de controlat.”
Acest tip de dezechilibru nu afectează doar bugetele publice, ci și sănătatea populației. „Produsele de pe piața neagră nu sunt controlate, nu respectă niciun standard. Dincolo de impactul fiscal, există un risc real pentru sănătatea publică și pentru securitatea Europei”, explică Harpantidis. Și subliniază o realitate adesea ignorată: organizațiile criminale implicate în traficul cu țigări sunt aceleași care operează și în traficul de droguri, arme sau persoane. „Banii proveniți din vânzarea de tutun ilicit finanțează activități criminale care amenință securitatea europeană.”
În acest peisaj sumbru, există totuși exemple de succes. Grecia, de pildă, a reușit să reducă ponderea țigărilor ilicite de la 23,7% la 17,5% într-un singur an. Și România, Italia sau Bulgaria au menținut fenomenul sub control. Ce au în comun aceste țări? „Un mix adecvat de politici”, spune reprezentantul Philip Morris International. „Strategie fiscală predictibilă, aplicarea legii și educarea publicului. Sunt pilonii care pot funcționa dacă sunt integrați din timp.” El atrage însă atenția că atunci când statele ignoră semnele timpurii ale unei creșteri ilicite, problema scapă rapid de sub control.
Philip Morris International colaborează activ cu autoritățile din numeroase țări pentru a preveni extinderea rețelelor ilegale. Deși compania nu are atribuții în urmărirea infractorilor, ea oferă sprijin tehnic, expertiză și informații ori de câte ori are loc o confiscare. „Oriunde are loc o captură, suntem chemați. Identificăm produsele, evaluăm problema și sprijinim autoritățile. La nivel național și european, această cooperare este recunoscută și apreciată.”
În final, mesajul este clar: fără o reglementare echilibrată, bazată pe date și aplicare riguroasă a legii, Europa riscă să transforme comerțul ilicit într-o criză cronică. Aparent doar o problemă fiscală, piața neagră a tutunului afectează competitivitatea, sănătatea și securitatea continentului. „Este o problemă a bugetului, a societății și a securității. Și acum este și o oportunitate de a o rezolva corect”, conchide Harpantidis.
