„Epoca reducerii armelor nucleare la nivel mondial, începută după Războiul Rece, se apropie de sfârșit”, a declarat Hans M. Kristensen, cercetător asociat senior la SIPRI.
În replică la aceste informații, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a evitat să comenteze direct raportul, dar a subliniat că „China a respectat întotdeauna o strategie nucleară bazată pe autoapărare” și că arsenalul nuclear este menținut la un nivel „minim necesar pentru securitatea națională”.
El a reiterat politica de neutilizare a armelor nucleare ca primă opțiune și angajamentul Beijingului față de menținerea păcii și stabilității globale.
În ciuda acestor declarații, China continuă să construiască sute de silozuri pentru rachete balistice intercontinentale în regiunile deșertice din nordul țării, iar trei zone muntoase din est adăpostesc deja astfel de facilități.
Comparativ cu China, Rusia deține în prezent 5.459 de focoase, iar SUA 5.177. Cele două superputeri concentrează împreună aproximativ 90% din arsenalul nuclear mondial. Totuși, China este singura mare putere nucleară aflată în plină expansiune accelerată.
Președintele Xi Jinping a condus această dezvoltare cu un ritm fără precedent, în contrast cu lideri anteriori, precum Deng Xiaoping, care susțineau o strategie de descurajare bazată pe un arsenal modest. Analiștii consideră că întărirea capabilităților nucleare are legătură directă cu tensiunile din jurul Taiwanului, insula pe care Beijingul o revendică și asupra căreia a reafirmat că poate recurge la forță pentru a o „unifica” cu China continentală.
Potrivit estimărilor, China are deja 24 de focoase montate pe rachete sau desfășurate în baze militare operaționale, pregătite pentru utilizare rapidă.
